Risc crescut de depresie pentru copiii cu părinți severi. Ce se întâmplă cu ADN-ul celor mici?

De fiecare dată când un expert spune că copiii nu trebuie disciplinați prin lovire și că sănătatea mintală a celor mici este importantă pentru dezvoltarea lor ulterioară, se găsește câte un părinte care să spună „Pe mine mă loveau părinții cu cureaua și profesorii cu rigla, și nu am pățit nimic”. Însă aceștia greșesc, căci tot mai multe studii arată că copiii cu părinți severi pot dezvolta mai ușor depresie la maturitate.

O nouă cercetare, prezentată la Congresul Colegiului European de Neuropsihofarmacologie (ECNP) de la Viena, a descoperit că copiii cu părinți severi au o capacitate alterată a corpului de a-și citi propriul ADN, ceea ce le-ar putea crește riscul biologic de depresie atât în adolescență, cât și mai târziu în viață.

• Modul în care psihopații procesează durerea ar putea explica lipsa lor de empatie
• „Micile puncte roșii” din Universul timpuriu ar putea fi găuri negre care funcționează la putere maximă

„O copilărie percepută drept dură, cu pedepse fizice și manipulare psihologică, poate introduce un set suplimentar de instrucțiuni despre modul în care o genă este citită pentru a fi scrisă în ADN”, a explicat la conferință psihiatra Evelien Van Assche, acum la Universitatea din Munster, Germania.

„Avem câteva indicii că aceste schimbări pot predispune copilul în creștere la depresie. Acest lucru nu se întâmplă în aceeași măsură dacă copiii au avut o copilărie plăcută”, a spus ea.

Copiii cu părinți severi au șanse mai mari de depresie

Probabil pare că „Parentingul prea strict alterează ADN-ul copiilor pentru a-i face deprimați” este un titlu exagerat, dar nu este chiar așa. Este un rezultat al epigeneticii, adică știința ciudată a modului în care mediul și comportamentul unei persoane pot influența modul în care funcționează genele acesteia.

Nu este în niciun caz vreun fel de mutație ADN care rezultă din lovituri. „ADN-ul rămâne același, dar grupuri chimice suplimentare afectează modul în care sunt citite instrucțiunile din ADN”, a explicat Van Assche.

Echipa a confirmat acest lucru prin compararea a două grupuri de copii, toți cu vârsta cuprinsă între 12 și 16 ani, care au raportat că au crescut fie cu o bună educație parentală (de exemplu, părinți care i-au susținut și le-au oferit autonomie) sau o educație dură, care includea pedepse fizice, comportament manipulator și strictețe extremă din partea părinților, notează IFL Science.

Chiar înainte de a fi efectuată analiza ADN, echipa a observat că mai mulți dintre copiii cu părinți severi prezentau deja semne inițiale de depresie. Acest lucru nu ar fi neașteptat: există o mulțime de dovezi că așa-numita „disciplină fizică” este asociată cu o sănătate mintală mai precară, întârzieri în dezvoltare, substanță cenușie redusă în creier și chiar un risc crescut de abuz de droguri și alcool.

Modificări în funcționarea ADN-ului

Dar atunci când cercetătorii s-au uitat la ADN-ul participanților, efectele parentingului mai dur au devenit nu doar vizibile, ci și măsurabile. În peste 450.000 de locuri din genomul subiecților, echipa a descoperit niveluri semnificativ crescute de metilare, procesul care are loc atunci când o mică substanță chimică este adăugată la ADN, blocând anumite proteine care îi permit ADN-ului să „citească” genele în mod normal.

Se știe că variația crescută a metilării este asociată cu depresia, genele BDNF și SLC6A4 fiind principalele vinovate. În ambele cazuri, metilarea poate fi rezultatul stresului, iar cercetătorii din spatele noului studiu cred că rezultatele lor pot fi aplicabile în mai multe cazuri decât doar parentingul extrem de strict.

„Am investigat rolul unei educații dure, dar este posibil ca orice stres semnificativ să ducă la astfel de modificări în metilarea ADN-ului. În general, stresul din copilărie poate duce la o tendință generală de depresie în viața ulterioară, prin modificarea modului în care este citit ADN-ul”, a spus Van Assche.

„Cu toate acestea, rezultatele trebuie confirmate într-un eșantion mai mare”, a avertizat ea.

De ce este important ca cei mici să aibă o copilărie plăcută?

Chiar și așa, rezultatul are câteva implicații mari: „Este o muncă extrem de importantă pentru a înțelege… modul în care experiențele adverse din timpul copilăriei au consecințe pe tot parcursul vieții atât asupra sănătății mintale, cât și asupra sănătății fizice”, a spus Christiaan Vinkers, profesor la Departamentul de Psihiatrie al Amsterdam University Medical Centre, care nu a fost implicat în studiu.

„Sunt multe de câștigat dacă putem înțelege cine este expus riscului, dar și de ce există efecte diferite ale părinților severi”, spune Vinkers.

Și chiar mai mult: cercetarea ar putea să-i ajute într-o zi pe cei care se recuperează după o copilărie cu părinți prea stricți. „Vom finaliza cercetarea studiind dacă un diagnostic ulterior de depresie va apărea sau nu”, a spus Van Assche.

„Poate că am putea folosi această variație crescută de metilare ca marker, pentru a-i avertiza în prealabil pe cei care ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta depresie ca urmare a creșterii lor”, spune psihiatra.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu dezvăluie exercițiul fizic care poate stimula memoria

Cum este afectat creierul de lumina zilei? Un nou studiu dezvăluie o legătură moleculară

Visele urâte ar putea fi un semn al riscului de demență

Un nou tratament radical împotriva cancerului