Cartofii putrezi ar putea deveni antibiotice. Cum este posibil?

Cercetătorii au descoperit un nou antibiotic antifungic numit „solanimicină”, care se găsește în bacteriile din cartofii putrezi.

Descoperirea a fost descrisă în ultimul număr al revistei mBio.

• Astronomii au găsit o megastructură cosmică de 23 de ori mai mare decât Calea Lactee
• Este posibil ca viața de pe Venus să ajungă acolo de pe Pământ?

Un comunicat de presă recent dezvăluie că, pe măsură ce rezistența antimicrobiană devine o problemă mai mare pe zi ce trece, cercetătorii caută substanțe pentru a dezvolta noi antibiotice.

Molecula, care a fost identificată inițial într-o bacterie patogenă (care cauzează boli) din cartofii putrezi, pare să fie produsă de o mare varietate de bacterii strâns legate de plante.

Cercetătorii au descoperit că solanimicina inhibă o varietate de ciuperci cunoscute că dăunează și infectează culturile agricole. În testele de laborator, substanța a inhibat și creșterea Candida albicans, o ciupercă care trăiește în mod normal în organism, dar care poate duce la infecții potențial dăunătoare. Descoperirile sugerează că solanimicina și medicamentele înrudite pot fi utile atât în situații clinice, cât și în agricultură.

Noua descoperire sugerează că microorganismele din plante merită o privire mai atentă, mai ales că culturile dezvoltă rezistență la tratamentele existente, spune microbiologul dr. Rita Monson, de la Universitatea din Cambridge, Anglia.

„Trebuie să privim în detaliu mult mai multe dintre populațiile microbiene disponibile”, adaugă Monson.

Potențialul antibiotic din cartofii putrezi a fost descoperit pentru prima dată acum 15 ani

Solanimicina este produsă de bacteria patogenă a cartofilor Dickeya solani, care a fost descoperită în urmă cu mai bine de 15 ani. În urmă cu aproximativ zece ani, oamenii de știință din laboratorul microbiologului molecular George Salmond, de la Universitatea din Cambridge, au început să cerceteze potențialul de antibiotic al substanței.

„Aceste tulpini au apărut rapid, iar acum sunt distribuite la scară largă”, a spus dr. Miguel Matilla, microbiolog molecular la Estación Experimental del Zaidín a Consiliului de Cercetare Spaniol, din Granada.

Descoperirile anterioare, precum și o analiză a genomului bacteriei, au sugerat că aceasta ar putea sintetiza antibiotice suplimentare cu proprietăți antifungice, scrie Interesting Engineering.

Matilla, Monson, Salmond și colegii lor au descoperit că atunci când au eliminat genele responsabile de producția de oocidină A, bacteria și-a păstrat activitatea antifungică.

Cercetătorii vor să înțeleagă mai bine cum funcționează solanimicina

Monson a spus că cercetătorii au început să colaboreze cu chimiști pentru a afla mai multe despre structura moleculară a solanimicinei și pentru a înțelege mai bine cum funcționează. Monson și Matilla speră să testeze compusul pe modele vegetale și animale.

„Pașii noștri viitori se concentrează pe încercarea de a folosi acest antibiotic antifungic pentru protecția plantelor”, a spus Matilla. Echipa de cercetare vede descoperirea ca pe un semn încurajator că agenții patogeni ai plantelor, cum ar fi D. solani, ar putea fi făcuți să producă compuși folosiți împotriva bolilor la plante și oameni.

„Trebuie să fim deschiși la explorarea a tot ceea ce există pentru a găsi noi antibiotice”, a spus Matilla.

Vă recomandăm să citiți și:

Câte pahare sunt prea multe atunci când vine vorba de alcool? Cercetătorii au răspunsul!

Mâncatul ziua versus noaptea. De ce contează orele la care mâncăm?

Tratarea tuberculozei, mai ușoară cu ajutorul Inteligenței Artificiale

Oamenii de știință au reușit diagnosticarea bolii Alzheimer printr-un test de sânge