Bacteriile producătoare de metan ar fi putut supraviețui cândva sub suprafața planetei Marte

Problema vieții pe Marte este una deschisă. O abordare pentru a găsi informații este să analizăm trecutul Planetei Roșii și să estimăm dacă și când a avut vreodată condiții potrivite pentru viață. Un nou studiu afirmă că, în trecutul îndepărtat, sub suprafața lui Marte puteau trăi bacteriile producătoare de metan, care se hrăneau cu hidrogen. Dacă acestea au existat, ne aflăm într-un loc bun pentru a găsi dovezi.

Cercetătorii au aruncat un ochi pe Marte din urmă cu aproximativ 3,7 miliarde de ani. Aceasta este o epocă complicată în istoria geologică a planetei, numită epoca Noachiană. A fost înainte de vulcanismul extins care a format caracteristici precum Olympus Mons, cel mai înalt vulcan din Sistemul Solar. Probabil că oceanele și râurile acopereau planeta și gheața de pe suprafața planetei.

• Premieră în astronomie! O stea binară, detectată pentru prima dată în apropiere de gaura neagră supermasivă…
• Cât de mult „ne putrezește” Internetul creierul? Dovezile sunt tot mai greu de ignorat

Apa nu este suficientă pentru a face o lume locuibilă, dar cu siguranță ajută. Simulările au dezvăluit că planeta avea condițiile potrivite pentru viață, dar numai sub suprafață, scrie IFL Science.

Bacteriile producătoare de metan ar fi putut înflori sub suprafața planetei Marte

Solul ar fi fost saturat cu sare, protejând microorganismele de raze ultraviolete și raze cosmice, oferind și apă. Modelele computerizate arată că microorganismele simple ar fi fost capabile să supraviețuiască și să prospere, folosind hidrogen molecular și dioxid de carbon pentru a se hrăni. Acestea sunt bacteriile producătoare de metan.

Este important de subliniat că munca a analizat dacă condițiile erau potrivite pentru viață, nu dacă viața era prezentă. Cu toate acestea, echipa consideră că este foarte probabil ca condițiile să fi permis existența microorganismelor. Factorul limitator major este gradul de acoperire cu gheață, care ar fi îngreunat viața.

Dacă viața ar fi existat acolo, organismele ar fi riscat să dispară doar prin simpla existență. Echipa estimează că, pe baza a tot ceea ce știm, bacteriile producătoare de metan ar fi putut fi suficiente pentru a rivaliza cu ceea ce aveam în oceanul Pământului în trecutul foarte îndepărtat și aceasta este o problemă pentru viață.

Roverul Perseverance se află la locul potrivit

Absorbția hidrogenului și eliberarea de metan pot declanșa un eveniment de răcire globală, ceea ce face ca temperatura să scadă cu zeci de grade. Chiar dacă planeta Marte timpurie ar fi avut un climat temperat în anumite părți, aceste microorganisme l-ar fi putut coborî cu mult sub 0°C.

Speranța acestor microorganisme (dacă au existat și dacă ar fi supraviețuit evenimentului de răcire globală) ar fi fost să se retragă și mai adânc sub suprafață. Această cerință sugerează că, dacă ar fi să căutăm existența acestor microorganisme, trei locuri care ar fi bune de studiat sunt Hellas Planitia, Isidis Planitia și Craterul Jezero. Roverul Perseverance al NASA studiază craterul Jezero chiar acum.

Lucrarea este publicată în Nature Astronomy.

Vă recomandăm să citiți și:

Satelitul chinez ASO-S a fost lansat pentru a studia Soarele și vremea spațială

Astronomii dezvăluie ce se ascunde în spatele rotației bizare a planetei Uranus

Cercetătorii au descoperit că Luna s-ar fi format în urma unei coliziuni necunoscute

Centrifuga care lansează sateliți, testată de NASA