Putem suprima gândurile nedorite? Ar fi acest lucru benefic sau dăunător?

După o despărțire, ai putea crede că ești bine, asta până când treci printr-un anumit loc sau te întâlnești cu un prieten comun, sau auzi un anumit cântec de dragoste la radio. Indiferent cât de mult ai vrea să nu te mai gândești la acea persoană, totul este o reamintire a relației. În lipsa unei modalități de a șterge părți din memorie, este posibil să alungi gândurile nedorite?

Răspunsul scurt este: poate. Dar este mai complicat de analizat dacă este într-adevăr benefic să îți suprimi gândurile nedorite.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Gândurile oamenilor sunt mult mai puțin concentrate și sub mult mai puțin control decât își imaginează majoritatea oamenilor, a spus Joshua Magee, psiholog clinician și fondator al Wellness Path Therapy, care a efectuat cercetări asupra gândurilor, imaginilor și îndemnurilor nedorite în tulburările mintale.

Câte gânduri avem într-o zi?

Într-un studiu faimos din 1996 din revista Cognitive Interference: Theories, methods, and findings al autorului Eric Klinger, profesor emerit de psihologie la Universitatea din Minnesota, SUA, participanții au ținut evidența tuturor gândurilor pe parcursul unei zile.

În medie, oamenii au raportat peste 4.000 de gânduri individuale. Și aceste gânduri au fost trecătoare: nu durau mai mult de 5 secunde fiecare, în medie.

„Gândurile apar și dispar în mod constant, iar mulți dintre noi nu observă”, a spus Magee. În studiul din 1996, o treime dintre aceste gânduri păreau să apară total din senin. Este normal să experimentezi gânduri care se simt deranjante, a adăugat Magee.

Într-un studiu din 1987 realizat de Klinger și colegii săi, oamenii au perceput 22% dintre gândurile lor ca fiind ciudate, inacceptabile sau greșite; de exemplu, s-ar putea să vă imaginați că vă tăiați degetul în timp ce gătiți sau că scăpați copilul în timp ce îl duceți la pătuț, scrie Live Science.

Gândurile nedorite ar putea fi suprimate

În unele situații, are sens să suprimi aceste gânduri nedorite. La un examen sau la un interviu de angajare, de exemplu, nu vrei să te simți distras de gândul că vei eșua. Într-un zbor, probabil că nu vrei să te gândești la prăbușirea avionului. Și există dovezi că este posibil să reprimi aceste gânduri, a spus Magee.

Într-un studiu din 2022 din revista PLOS Computational Biology, o echipă de cercetători israelieni i-a arătat o serie de imagini care afișează diferite substantive unui număr de 80 de voluntari plătiți.

Fiecare substantiv a fost repetat pe 5 imagini diferite. În timp ce vizualizau imaginile, participanții au notat un cuvânt pe care l-au asociat cu fiecare substantiv, de exemplu, „drum” ca răspuns la cuvântul „mașină”.

Cercetătorii au spus unui grup că nu vor fi plătiți pentru cuvintele pe care le-au repetat. Un alt grup putea repeta câte substantive dorea. Cu această metodă, cercetătorii au căutat să imite ceea ce se întâmplă atunci când cineva aude acel cântec de dragoste la radio și încearcă cu disperare să se gândească la altceva decât la fosta persoană iubită.

Gândurile nedorite nu pot fi evitate în totalitate

Rezultatele au arătat că, atunci când participanții au văzut fiecare substantiv pentru a doua oară, le-a luat mai mult decât grupului de control să vină cu o nouă asociere: „anvelopă” în loc de „drum”, de exemplu, ceea ce sugerează că răspunsul lor inițial le-a apărut în minte înainte de a-l înlocui cu cel nou.

Răspunsurile lor au fost întârziate în special pentru cuvintele pe care le-au evaluat ca fiind „puternic asociate” cu cuvântul de referință dat prima dată. Cu toate acestea, participanții au devenit mai rapizi de fiecare dată când au vizualizat aceeași imagine, ceea ce indică faptul că asocierea lor dintre cuvântul indicativ și primul lor răspuns (adică gândul pe care încercau să-l evite) slăbea.

„Nu am găsit dovezi că oamenii pot evita în totalitate gândurile nedorite”, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului, Isaac Fradkin, care a făcut cercetarea ca psiholog la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Dar rezultatele sugerează că practica îi poate ajuta pe oameni să evite un anumit gând, a adăugat Fradkin, care este acum bursier la Max Planck University College London Centre for Computational Psychiatry and Aging Research.

Un gând „suprimat” ar putea, de fapt, să devină mai puternic

Nu toată lumea este de acord că o expunere de imagini cu cuvinte aleatorii este o modalitate bună de a descoperi modul în care oamenii suprimă gândurile încărcate de emoții.

Iar alte cercetări sugerează că evitarea gândurilor poate avea repercusiuni. „Când suprimăm un gând, îi trimitem creierului nostru un mesaj”, a spus Magee. Acest efort etichetează gândul ca fiind ceva de temut. „În esență, facem aceste gânduri mai puternice încercând să le controlăm”, a completat el.

O analiză din 2020 din revista Perspective on Psychological Science a 31 de studii diferite despre suprimarea gândurilor a constatat că suprimarea gândurilor funcționează, dar doar pe termen scurt. În timp ce participanții aveau tendința de a reuși la sarcinile de suprimare a gândurilor, gândurile evitate le-au apărut mai des în minte după ce sarcina s-a încheiat.

Cel mai bine este să așteptăm să treacă

În cele din urmă, ar putea avea mai mult sens să abordăm cu atenție aceste gânduri nedorite și să așteptăm pur și simplu ca ele să treacă, în loc să le evităm, așa cum facem cu miile de alte gânduri care ne trec prin cap în fiecare zi, a spus Fradkin.

„Putem permite ca aceste gânduri să existe în mintea noastră, fără să le acordăm prea multă importanță și fără să încercăm să ne luptăm cu ele”, a încheiat cercetătorul.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au reușit diagnosticarea bolii Alzheimer printr-un test de sânge

Medicamentele anti-diareice pot ajuta la tratarea simptomelor de bază ale autismului

Legătura surprinzătoare dintre diabet și pierderea auzului

Antibioticele pot agrava melanomul prin epuizarea microbiomului intestinal, arată un studiu