O echipă de astronomi de la MIT suspectează că luna pierdută a lui Saturn ar putea fi explicația pentru inelele sale, ceea ce ar putea explica și înclinarea neobișnuită a planetei.
Într-o nouă lucrare publicată în revista Science, echipa sugerează că este posibil să fi existat un satelit natural de mărime considerabilă numit Chrysalis (crisalidă), orbitând gigantul gazos timp de câteva miliarde de ani, o nouă teorie tentantă care ar putea explica de ce planeta se învârte la un unghi neobișnuit de 26,7 grade.
Oamenii de știință propun că, după ce a fost pe orbita planetei timp de miliarde de ani, luna pierdută a lui Saturn s-a apropiat puțin prea mult de planeta gazdă în urmă cu aproximativ 160 de milioane de ani, distrugându-se în acest proces. Acest eveniment violent a fost suficient de catastrofal pentru a modifica permanent înclinarea planetei.
Teoria ar putea explica, de asemenea, modul în care s-au format inelele lui Saturn, echipa sugerând că cantități mari de bucăți de gheață provin din rămășițele lui Chrysalis.
„La fel ca crisalida unui fluture, acest satelit natural a rămas mult timp latent și a devenit brusc activ, iar inelele au apărut”, a declarat Jack Wisdom, profesor de științe planetare la MIT și autor principal al noului studiu.
Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au folosit date de câmp gravitațional colectate de sonda Cassini, în timpul unei apropieri extreme față de planetă, pentru a modela distribuția masei în interiorul lui Saturn.
Conform calculelor lor, Chrysalis ar fi trebuit să aibă dimensiunea celei de-a treia luni ca mărime a lui Saturn, Iapetus, înainte de a fi ruptă în bucăți, scrie Futurism.
„Este o poveste destul de bună, dar ca orice alt rezultat, va trebui să fie examinată și de alții. Dar se pare că acest satelit natural pierdut a fost doar o crisalidă care aștepta să devină instabilă”, a spus Wisdom.
Vă recomandăm să citiți și:
Originile Lunii, cu un pas mai aproape de a fi descoperite
Una dintre cele mai mari furtuni solare a lovit planeta Venus
Supergiganta roșie Betelgeuse era, de fapt, galbenă în urmă cu 2.000 de ani
Un nou telescop a surprins Soarele așa cum nu a mai fost observat niciodată