De ce a intrat Pământul într-o mică glaciațiune cu sute de ani în urmă?

Similar cu inelele unui copac, benzile de creștere de pe scoici dețin informații esențiale despre mediu și despre cum s-a schimbat acesta de-a lungul timpului.

La fel ca rândurile scrise într-un jurnal, aceste pasaje complicate pot fi citite de oamenii de știință la secole după ce au fost pentru prima dată „notate”.

• Astronomii au găsit o megastructură cosmică de 23 de ori mai mare decât Calea Lactee
• Este posibil ca viața de pe Venus să ajungă acolo de pe Pământ?

De fapt, putem studia scoicile și strămoșii acestora, cu aproape trei sute de milioane de ani înainte de apariția dinozaurilor, oferindu-ne o perspectivă fără precedent asupra climei din trecutul planetei noastre.

„Mica glaciațiune” a început în secolul al XIII-lea

Descoperirile sugerează că o schimbare a climei globale în urmă cu aproximativ opt secole a fost rezultatul unei bucle de feedback care a uzat stabilitatea unui sistem climatic din Oceanul Atlantic de Nord, conducându-l într-o stare normală nouă, mai rece.

„Mica glaciațiune” a început pentru prima dată în secolul al XIII-lea în Atlanticul de Nord și s-a oprit abia atunci când încălzirea curentă a inversat tendința de scădere a temperaturilor.

Oamenii încă nu sunt siguri ce a declanșat în mod specific această mini-eră de gheață, dar, potrivit cochiliilor de scoici, ar fi putut avea ceva de-a face cu o slăbire bruscă a tiparelor de curent oceanic subpolar din Atlanticul de Nord.

Cercetătorii bănuiesc că temperaturile din Atlanticul de Nord au ajuns la un punct în care gheața de mare s-a topit tot mai mult în Oceanul Arctic, astfel diluând apa de mare cu apă dulce și slăbind curenții oceanici.

O astfel de glaciațiune ar putea apărea din nou

Acest lucru ar fi putut duce la o reducere a cantității de căldură transportate de curenți către pol, „în cele din urmă, sporind expansiunea gheții marine printr-un feedback pozitiv”, scriu cercetătorii citați de Science Alert.

Astăzi, ne îndreptăm în direcția opusă dar, așa cum sugerează alte cercetări recente, Atlanticul de Nord s-ar putea apropia de un alt punct de cotitură.

„Dacă pierderea rapidă a gheții marine arctice, accelerarea topirii calotei de gheață din Groenlanda și exportul asociat de apă dulce în regiunile din Atlanticul de Nord continuă, un punct de răsturnare al girului subpolar ar putea duce din nou la schimbări climatice”, avertizează cercetătorii.

Studiul a fost publicat în Nature Communications.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Pești unici, care conțin proteine ,,antiîngheț”, descoperiți în Groenlanda

Un asteroid uriaș a lovit Groenlanda la doar câteva milioane de ani după dispariția dinozaurilor

Rechinul de Groenlanda, gigantul toxic și aproape orb din adâncurile reci ale oceanelor

O nouă specie de dinozaur erbivor, descoperită pentru prima dată în Groenlanda