Soarele și pielea umană nu au avut mereu o relație complicată. Ce s-a schimbat în urmă cu 10.000 de ani?
Ființele umane au o relație complicată cu Soarele. Oamenii iubesc Soarele, dar trebuie luate toate măsurile de protecție: cremă de protecție solară, pălării, ochelari de soare. Dacă stai afară prea mult timp sau nu ai luat suficiente măsuri de precauție, pielea te pedepsește cu o arsură solară dureroasă.
Dar se pare că nu a most mereu așa. Antropologul Nina Jablonski spune că, pentru foarte mult timp, oamenii au avut pielea mult mai rezistentă, potrivit Science Alert.
Ființele umane au evoluat sub razele Soarelui. Lumina solară a fost o constantă în viața noastră, încălzind și ghidând prin zile și anotimpuri. Homo sapiens și-a petrecut cea mai mare parte a preistoriei și istoriei sub cerul liber, în mare parte fără veșminte. Pielea a fost interfața principală între corpurile oamenilor timpurii și lume.
Cum a devenit Soarele „inamicul” pielii noastre?
Pielea umană a fost adaptată indiferent de condițiile în care se găsea. Oamenii s-au adăpostit în peșteri și s-au priceput destul de bine la realizarea adăposturilor portabile din lemn, piei de animale și alte materiale. Noaptea, oamenii timpuri se înghesuiau și probabil se acopereau cu pături de blană. Dar, în timpul zilei, oamenii erau afară, în aer liber, și pielea lor, în cea mai mare parte goală, era singura lor protecție.
Pe parcursul vieții unei persoane, pielea răspunde la expunerea de rutină la Soare în multe feluri. Stratul de suprafață al pielii – epiderma – devine mai gros prin adăugarea mai multor straturi de celule . Pentru majoritatea oamenilor, pielea devine treptat mai întunecată pe măsură ce celulele specializate intră în acțiune pentru a produce un pigment protector numit melanină.
Această moleculă remarcabilă absoarbe cea mai mare parte a luminii vizibile, făcând pielea să capete o nuanță maronie închisă, aproape neagră. Melanina absoarbe, de asemenea, radiațiile ultraviolete dăunătoare. În funcție de genetica lor, oamenii produc cantități diferite de melanină. Unii sunt capabili să producă mai multă melanină atunci când pielea lor este expusă la Soare; alții produc mai puțină atunci când pielea lor este expusă.
Culoarea pielii era diferită în funcție de mediu
Culoarea pielii oamenilor din preistorie era adaptată la condițiile locale de mediu, în primul rând la nivelurile locale de lumină ultravioletă. Oamenii care trăiau sub lumină UV puternică – așa cum ar fi în apropierea ecuatorului – an de an aveau piele pigmentată întunecată și foarte bronzată, capabilă să producă multă melanină.
Oamenii care trăiau sub niveluri UV mai slabe și mai sezoniere – așa cum ar fi în mare parte din nordul Europei și Asiei – aveau pielea mai deschisă la culoare, care avea abilități limitate de a produce pigment protector.
Culoarea pielii, ca și nivelul Soarelui în sine, se schimba odată cu anotimpurile, iar pielea îmbătrânea mult mai rapid. Acesta este și acum cazul oamenilor care trăiesc tradițional, mai ales în aer liber, în multe părți ale lumii.
Dezvoltarea civilizației a dus la pierderea pigmenților
Până acum aproximativ 10.000 de ani, ființele umane își câștigau existența culegând recolte, vânând și pescuind. Relația umanității cu Soarele s-a schimbat mult după ce oamenii au început să se stabilească și să trăiască în așezări permanente.
În jurul anului 6000 î.Hr., mulți oameni din întreaga lume petreceau mai mult timp în așezări permanente și mai mult timp în interior. Mulți dintre ei au început să se protejeze de Soare când au pășit afară.
Până cel puțin în anul 3000 î.Hr., o întreagă industrie de protecție solară a crescut pentru a crea echipamente de tot felul – umbrele de soare, pălării, corturi și îmbrăcăminte – care proteja oamenii de disconfortul și întunecarea inevitabilă a pielii asociate cu expunerea prelungită la Soare.
În timp ce unele au fost inițial rezervate nobilimii – cum ar fi umbrelele de soare și umbrelele din Egiptul antic și China – aceste articole de lux au început să fie fabricate și utilizate la scară largă.
Pe măsură ce oamenii s-au deplasat din ce în ce mai mult și mai repede pe distanțe mai lungi în ultimele secole și deoarece petrec tot mai mult timp în interior, pielea nu a ajuns din urmă locațiile și stilul lor de viață. În prezent, pentru mulți oameni, nivelul de melanină nici măcar nu este adaptat pentru zona în care locuiesc.
De asemenea, merită menționat că nu există „bronz sănătos” – bronzul nu protejează de daunele ulterioare ale
Soarelui, fiind doar semnul deteriorării în sine. Oamenii pot iubi Soarele, dar noi nu suntem strămoșii noștri. Relația umanității cu Soarele s-a schimbat, iar asta înseamnă că și noi trebuie să ne schimbăm comportamentul pentru a ne proteja și salva pielea.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Cercetătorii vor să folosească Soarele ca pe un telescop gigantic pentru a căuta extratereștri
Tehnologia din astronomie, folosită împotriva cancerului de piele
Expunerea la soare fără cremă de protecţie poate să afecteze pielea iremediabil