Mașina de spălat care ucide bacteriile în doar 30 de secunde. Cum funcționează invenția?
Mașinile de spălat vase convenționale încă nu ucid efectiv toate bacteriile dăunătoare care se ascund pe vasele și tacâmurile folosite. De asemenea, acestea pot adăposti germeni în garniturile lor de cauciuc.
În plus, mașinilor le ia ceva timp să își facă treaba și consumă multă energie în timp ce o fac. O mașină de spălat vase consumă, în medie, între 1,2 kWh și 1,5 kWh pe încărcătură. Dar acum, știința oferă mașinilor de spălat vase un impuls atât de necesar. Și s-ar putea să nu fie tehnologia la care vă așteptați.
Mașinile alimentate cu abur supraîncălzit ar putea să ne curețe vasele mai repede și mai temeinic – inactivând 99 la sută din bacterii în doar 25-30 de secunde – consumând în același timp mai puțină energie, potrivit unui nou studiu publicat în revista Physics of Fluids.
,,Această lucrare ne invită să regândim unele dintre aplicațiile noastre convenționale, iar acest lucru poate fi apoi o contribuție importantă la sustenabilitate”, declară pentru Inverse Natalie Germann, unul dintre autorii principali ai studiului și profesor de mecanică a fluidelor la Universitatea Tehnică din Dortmund.
Mașinile de spălat vase pot adăposti numeroși germeni
Cercetătorii au testat ideea lor aburindă cu un model matematic care prezice cea mai bună modalitate de a elimina agenții patogeni. Inventatorul Joel Houghton a patentat prima mașină de spălat vase în 1850, dar nu era chiar puterea de oțel pe care o cunoaștem astăzi. El a creat o cutie de lemn cu spălătoare și un robinet de apă care era acționat de o roată învârtită manual.
Câteva decenii mai târziu, în 1886, mașina de spălat vase modernă a intrat în scenă, când a fost inventată de către Josephine Cochrane. Deoarece servitorii îi spălau manual porțelanurile fine, acestea se ciobiseră adesea atunci când erau frecate în chiuvetă.
Așa că și-a imaginat o cutie mecanică automatizată care stropea vasele cu apă și săpun. Cel mai important, folosea presiunea apei, nu frezele, pentru a curăța vasele.
A durat ceva timp pentru ca mașinile de spălat vase să prindă la public, dar, începând cu anii 1950, acestea au transformat complet bucătăriile.
Cum a apărut mașina de spălat vase?
Echipa lui Germann a început să cerceteze cum să eficientizeze mașinile de spălat după ce a fost abordată de lideri din industrie cu privire la limitările mașinilor de spălat vase convenționale, cum ar fi energia excesivă necesară pentru fiecare încărcare.
Așa că Germann a visat la o mașină de spălat alimentată cu abur – la urma urmei, acesta este util la turbine și locomotive. Pentru a da startul ciclului, a efectuat simulări matematice pentru a testa dacă o mașină de spălat vase care pulverizează abur extrem de fierbinte în interior ar putea inactiva bacteriile de pe o farfurie murdară. Pe baza ratei de supraviețuire a diferitelor tipuri de bacterii la temperaturi ridicate, a calculat cât timp ar fi necesar pentru a le anihila.
Aceste formule i-au ajutat să imagineze o cutie cu capacul deschis cu o duză de pulverizare a aburului în partea de jos. În mai puțin de 30 de secunde, mașina imaginată masacrează teoretic toate bacteriile, spune Germann.
Unde ar putea fi folosită invenția futuristă?
Aburul care se deplasează rapid creează vârtejuri de aer în interiorul cutiei, care emit mici șocuri de presiune intensă, pentru a arunca în aer resturile de pe pplăci Aburul fierbinte ridică temperatura interioară a cutiei, ceea ce neutralizează bacteriile sensibile la căldură.
Acea căldură aburită se infiltrează în porii minusculi ai plăcii, ucigând și mai mult microbii. Odată ce aburul ajunge în părțile mai reci ale cutiei, creează condens care poate scăpa de orice particule de alimente suplimentare încă lipite de farfurie. Este nevoie de multă energie pentru a produce abur supraîncălzit, dar, în general, merită pentru timpul de spălare extrem de rapid.
Aburul supraîncălzit se va dovedi probabil mai eficient decât mașinile de spălat vase convenționale care folosesc căldura pentru a igieniza, spune Subrata Roy, un fizician care cercetează dinamica fluidelor și transferul de căldură la Universitatea din Florida și care nu a fost implicat în studiu. Dar pentru ca această cercetare să devină practică, trebuie să se ia în considerare costul energetic al potențialului aparat și stresul termic asupra ustensilelor sensibile la căldură.
Pe termen lung, acest aparat futurist ar putea funcționa cel mai bine în restaurantele și hotelurile cu încărcături masive de vase, precum și în locurile care cer unelte extrem de curate, cum ar fi spitalele și centrele de îngrijire a bolnavilor, scrie Inverse.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Tratarea depresiei ar putea fi ajutată de „bacteriile bune” din probiotice
Biobateriile cu bacterii ar putea genera energie pentru săptămâni întregi