Cum apare imortalitatea? Genetica unei specii nemuritoare, descifrată de cercetători

Se știe că o singură specie este nemuritoare din punct de vedere funcțional, iar oamenii de știință tocmai i-au înțeles genetica, comparând genomul cu cel al omologilor săi muritori, în încercarea de a afla ce o face atât de specială.

Nemurirea există, dar pentru a o obține, trebuie să fii o meduză, nu un zeu sau un vampir. Mai mult, se știe că doar o singură specie de cnidari, Turritopsis dohrnii, a găsit secretul vieții veșnice. Geneticienii speră că compararea ADN-ului lui T. dornii cu ruda sa apropiată, T. rubra, ne va ajuta să înțelegem procesul de îmbătrânire și cum să-l evităm.

• Motive să fim optimiști: Inovațiile din știință care fac lumea mai bună
• Oamenii de știință au dezvăluit coroana unei găuri negre pentru prima dată

Turritopsis sunt meduze de apă caldă, lungi de jumătate de centimetru. Cel puțin trei specii de hidre au capacitatea de a îmbătrâni precum Benjamin Button, trecând de la stadiul de adult la cel juvenil, înainte de a crește din nou în cele din urmă, indică IFL Science.

Cu toate acestea, două dintre acestea pot trece doar de la echivalentul hidrei de adolescent la copil; ca victima dintr-un basm, reproducerea sexuală îi blochează la vârsta adultă. T. dohrnii, pe de altă parte, pare capabil să treacă de la stadiul său adult la polip, cunoscută sub numele de inversare a ciclului de viață (LCR), de câte ori dorește.

Turritopsis dohrnii, singura specie care a descoperit secretul vieții veșnice?

Dr. Maria Pascual-Torner de la Universidad de Oviedo, Spania nu au găsit niciun truc genetic unic care să ofere izvorul tinereții. În schimb, au descoperit o mare varietate de potențiali contributori, raportând; „Am identificat variante și expansiuni ale genelor asociate cu replicarea, repararea ADN-ului, întreținerea telomerilor, mediul redox, populația de celule stem și comunicarea intercelulară.”

Toate acestea s-ar putea dovedi în cele din urmă importante pentru a întelege mai bine genetica omului, dar studiul s-a concentrat asupra a două aspecte semnificative ale genomului T. dohrnii absent la ruda sa. Una dintre acestea reduce la tăcere complexele represive polycomb: 2 familii de proteine care reglează expresia genelor. Celălalt activează pluripotența – capacitatea unei celule stem de a se transforma în orice fel de celulă trebuie să devină – în timpul inversării ciclului de viață.

„Selecția naturală scade odată cu vârsta”

Aplicarea acestora la oameni va fi cu siguranță o sarcină aproape imposibilă. Cu toate acestea, în timp ce multe dintre caracteristicile lui T. dorhnii funcționează probabil doar în combinație, unele ar putea oferi câțiva ani prețioși în plus de sănătate unor creaturi mai complexe, inclusiv noi.

„Selecția naturală scade odată cu vârsta”, indică lucrarea. Doar în cazuri rare, cum ar fi bunicile de orcă, există multe beneficii evolutive pentru a trăi o viață lungă și sănătoasă după încetarea reproducerii. În consecință, natura a făcut puțină muncă pentru a se asigura că se întâmplă – va trebui să găsim noi înșine cum să se întâmple, iar T. dorhnii să ne ghideze.

De ce nu domină Pământul o specie nemuritoare?

Nici T. dohrnii nu trăiește veșnic. Într-adevăr, exemplarul tipic are o speranță de viață mult mai scurtă decât tine, aceasta fiind consecința tristă a unei forme de viață mici, cu puține apărări și gustoase până la meduze și pești mai mari.

Probabil, acesta este motivul pentru care ei nu au ajuns să domine Pământul, așa cum ne-am aștepta să facă o specie nemuritoare. Cu toate acestea, capacitatea sa de întinerire îl face teoretic capabil de viață veșnică, lucru suspectat doar la o altă specie și confirmat la niciuna.

Vă mai recomandăm și:

Cât costă criogenarea unui corp sau creier uman? O companie din Rusia oferă o şansă spre nemurire

Împăratul ce căuta nemurirea. Amestecul pe care l-a consumat i-a adus însă sfârşitul

Un miliardar rus caută NEMURIREA prin încărcarea creierul său într-un calculator – VIDEO

Descoperire fascinantă: ce cred copiii despre moarte, suflet şi nemurire?