Home » Știință » Virusurile terapeutice ajută sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului

Virusurile terapeutice ajută sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului

Virusurile terapeutice ajută sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului
Credit foto: Jason Drees/EurekAlert
Publicat: 05.09.2022

Sistemul imunitar a evoluat pentru a proteja organismul de o gamă extrem de diversă de potențiale amenințări. Printre acestea se numără bolile bacteriene, inclusiv ciuma, holera, difteria și boala Lyme, precum și afecțiunile virale precum gripa, virusurile Ebola și SARS CoV-2.

În ciuda puterii impresionante a rețelei complexe de apărare a sistemului imunitar, un tip de amenințare este deosebit de dificil de combătut. Acest lucru apare atunci când celulele native ale corpului devin combatante, ducând la cancer. Deși sistemul imunitar încearcă adesea să scape corpul de celulele maligne, eforturile sale sunt adesea zădărnicite pe măsură ce boala progresează.

Într-o nouă cercetare apărută în revista Cancer Cell, autorii Grant McFadden, Masmudur Rahman și colegii acestora propun o nouă linie de atac care arată promițătoare pentru cancerele rezistente la tratament.

Abordarea implică o combinație a două metode care au demonstrat fiecare un succes considerabil împotriva unor tipuri de cancer. Studiul descrie modul în care viroterapia oncolitică, o tehnică care utilizează viruși ce luptă împotriva cancerului, poate acționa în concordanță cu tehnicile de imunoterapie existente, sporind capacitatea imună de a viza și distruge în mod eficient celulele canceroase.

Virusurile oncolitice

Virusurile oncolitice reprezintă o nouă cale interesantă de terapie a cancerului. Astfel de virusuri au capacitatea remarcabilă de a vâna și de a opri celulele canceroase, lăsând nevătămate celulele sănătoase, precum și de a îmbunătăți capacitatea sistemului imunitar de a recunoaște și de a opri celulele canceroase.

Un astfel de virus, cunoscut sub numele de mixom, este punctul central al cercetării actuale și o zonă de expertiză pentru grupul de cercetare. Studiul arată că utilizarea celulelor T infectate cu virusul mixomului poate induce o formă de moarte a celulelor canceroase neobservată anterior.

Cunoscută sub numele de autoză, această formă de distrugere celulară poate fi deosebit de utilă împotriva tumorilor solide care s-au dovedit rezistente la tratament și la diferite forme de terapie împotriva cancerului, inclusiv imunoterapia în monoterapie. „Această lucrare afirmă potențialul enorm al combinării viroterapiei cu terapia celulară pentru a trata cancerele intratabile în prezent”, spune McFadden care conduce Centrul de Biodesign pentru Imunoterapie, Vaccinuri și Viroterapie de la Universitatea de Stat din Arizona.

Santinelele interne ale organismului

Sistemul imunitar este compus dintr-o serie de celule specializate concepute pentru a patrula organismul și a răspunde la amenințări. Sistemul este implicat într-o cursă neîntreruptă a înarmărilor împotriva agenților patogeni, care dezvoltă tehnici sofisticate pentru a încerca să depășească apărarea imunitară, să se propage în organism și să provoace boli. Cancerul prezintă o provocare unică pentru sistemul imunitar, deoarece celulelor tumorale le lipsesc adesea caracteristicile celulare de identificare care permit sistemului imunitar să le atace prin distingerea sinelui de non-sine.

Celulele canceroase pot scurtcircuita în continuare eforturile imune de a le vâna și de a le distruge, printr-o serie de strategii evazive. Cercetătorii speră să ajute sistemul imunitar să depășească tacticile notorii de deghizare ale cancerului, dezvoltând noi tehnici experimentale aparținând unei categorii cunoscute sub numele de terapie celulară adoptivă sau ACT, indică EurekAlert.

Astfel de metode implică adesea îndepărtarea unei colecții de globule albe care luptă împotriva cancerului, cunoscute sub numele de celule T, modificarea capacităților lor de căutare și distrugere și reinjectarea acestora la pacienți. Două forme de imunoterapie ACT sunt descrise în noul studiu: terapia cu celule T CAR (CART) și ingineria receptorilor celulelor T (TCR). Ideea de bază în fiecare caz este aceeași: tratarea cancerului cu limfocite T activate extrase de la pacient.

Noua metodă oferă un un avantaj împotriva celulelor canceroase

Dezvoltarea acestor terapii a fost revoluționară, iar unii pacienți cu cancer care se confruntă cu perspective sumbre au făcut recuperări remarcabile în urma utilizării imunoterapiei. Dar tehnici precum CART și TCR au totuși limitele lor și sunt adesea ineficiente împotriva tumorilor solide avansate. În astfel de cazuri, celulele canceroase reușesc adesea să evite distrugerea de către celulele T prin auto-reglare sau pierderea antigenelor de suprafață sau a proteinelor MHC pe care celulele T le folosesc pentru a le identifica.

Noul studiu evidențiază capacitatea imunoterapiei atunci când este cuplată cu viroterapie de a sparge peretele de rezistență la cancer, în special folosind celule T echipate cu mixom. Mixomul poate viza și ucide celulele canceroase în mod direct, dar mai util poate induce o formă neobișnuită de moarte celulară direcționată de celule T, cunoscută sub numele de autoză. Această formă de moarte celulară mărește alte două forme de moarte programată a celulelor canceroase induse de celulele T, cunoscute sub numele de apoptoză și piroptoză.

În timpul autozei mediate de mixom, celulele canceroase din vecinătatea celor vizate de terapie sunt, de asemenea, distruse într-un proces complex. Acest efect poate spori considerabil eradicarea agresivă a celulelor canceroase prin terapia duală, chiar și în tumorile solide notoriu greu de tratat.

Perspective viitoare de tratament

O abordare combinată mixom-imunoterapie are, prin urmare, potențialul de a transforma așa-numitele „tumori reci”, care zboară sub radarul sistemului imunitar, în „tumori fierbinți” pe care celulele imune le pot identifica și distruge, permițând celulelor CAR T sau celulelor TCR să intre în mediul tumoral și să se activeze.

„Suntem la limita descoperirii unor aspecte mai noi ale virusului mixomului și viroterapiei oncolitice”, spune Rahman. „În plus, aceste descoperiri deschid ușa pentru testarea virusurilor care ucid cancerul cu alte imunoterapii canceroase pe bază de celule care pot fi utilizate la pacienții cu cancer”.

Capacitatea de a reconfigura radical virușii oncolitici, cum ar fi mixoma, pentru a viza o serie de cancere rezistente oferă o nouă frontieră pentru tratamentul acestei boli devastatoare.

Vă mai recomandăm și:

Legătura dintre pesticide și cancerul tiroidian, în zonele centrale din California

Un studiu confirmă beneficiile Enhertu la pacientele cu cancer de sân, a transmis AstraZeneca

De ce bărbații sunt mai predispuși la cancer decât femeile? Concluziile unui studiu recent

Câți cetățeni pierde România din cauza cancerului pulmonar? Numărul este sumbru!

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad a făcut parte din echipa site-ului Descoperă.ro între februarie și august 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase
O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase