Organe de transplant crescute în oameni. Câte ar putea găzdui o singură persoană?

Cei mai mulți dintre noi avem un singur ficat în corp, dar un nou tratament ar putea face posibile multiple organe de transplant crescute în oameni; de exemplu, o persoană cu o boală hepatică severă ar putea avea până la 5 ficați.

Într-un prim studiu mondial, un voluntar urmează să fie supus în curând procedurii, în urma căreia ar urma să îi crească un un al doilea ficat, ceea ce i-ar putea aduce o mult așteptată salvare.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Dacă intervenția va avea succes, viitorii voluntari vor testa doze mai puternice, permițându-le potențial să dezvolte până la 6 mici organe de transplant crescute în oameni.

Cum sunt obținute organe de transplant crescute în oameni?

Abordarea funcționează prin injectarea celulelor din ficatul donatorului în ganglionii limfatici ai pacienților cu boli hepatice, în speranța că acestea vor da naștere la noi organe. Ficații donați nu sunt potriviți pentru transplant, dar pot oferi o opțiune de tratament potențial salvatoare pentru primitori. Un singur ficat ar putea ajuta la tratarea a peste 75 de persoane, estimează cercetătorii.

„Folosirea acestor organe, care altfel sunt aruncate, pentru a-i ajuta pe pacienți… este revoluționară”, a declarat Valerie Gouon-Evans, potrivit IFL Science.

De ce transplantul clasic nu este suficient?

În ciuda potențialului masiv de regenerare al ficatului (celula hepatică, în medie, nu îmbătrânește mai mult de 3 ani), există unele cazuri de leziuni extinse după care nu se poate recupera. În aceste cazuri, transplanturile sunt adesea necesare.

Cu toate acestea, pacienții cu boală hepatică în stadiu terminal nu sunt întotdeauna eligibili pentru transplant, deoarece pot fi prea bolnavi pentru a fi supuși unei intervenții chirurgicale. Din păcate, chiar și în cazurile în care transplantul este o opțiune, nu este atât de simplu precum schimbarea unui ficat deteriorat cu unul sănătos.

În primul rând, există un număr insuficient de ficați donați: timpul mediu de așteptare în SUA pentru un nou ficat poate fi de până la 5 ani, ceea ce înseamnă că aproximativ 10% dintre pacienți vor muri înainte să primească un organ.

În plus, ficatul donat este viabil doar pentru o perioadă foarte scurtă de timp, de aici și nevoia extremă a unei abordări alternative, mai puțin invazive.

Diferite abordări

Recent, o companie de biotehnologie a sugerat intenția lor de a valorifica progresele înregistrate la șoareci prin încercarea de a crea embrioni umani sintetici, care ar putea fi utilizați pentru recoltarea de organe de transplant. Ar fi cu siguranță o modalitate de a evita criza de organe, dar ridică unele potențiale preocupări etice.

Dar tratamentul companiei LyGenesis ar putea fi o opțiune mai puțin controversată. Până acum, echipa a avut un oarecare succes la animale, pe care speră să îl repete în viitorul test uman. Într-un studiu pe porci, de exemplu, cercetătorii au crescut celule hepatice în ganglionii limfatici de porc pentru a compensa ficatul afectat inițial.

„De-a lungul timpului, ganglionul limfatic dispare complet, iar ceea rămâne este un ficat miniatural foarte vascularizat, care susține funcția ficatului nativ, ajutând la filtrarea aprovizionării cu sânge a animalului. Asta căutăm să facem acum la oameni”, a spus Michael Hufford, cofondatorul LyGenesis.

Aceste organe de transplant crescute în oameni vor fi testate pe 12 pacienți

Tratamentul va fi testat pe 12 adulți cu boală hepatică în stadiu terminal. Primul participant va primi aproximativ 50 de milioane de celule hepatice, iar acest număr va fi crescut la 250 de milioane de celule (suficient pentru a produce 5 mini-ficați) la ceilalți participanți.

Fiecare pacient va fi studiat timp de un an după injectare și va trebui să ia medicamente imunosupresoare pentru tot restul vieții pentru a împiedica organismul să respingă noile organe de transplant crescute în oameni.

Nu vom cunoaște rezultatele studiului până când nu se va termina, în aproximativ doi ani, dar cercetătorii sunt plini de speranță.

Vă recomandăm să citiți și:

Dacă sângele este roșu, atunci de ce venele par să aibă o nuanță de albastru?

Poziția corpului afectează absorbția medicamentelor orale în stomac

Test de cultură generală. Câte valve are inima?

Cum repară intestinul celulele deteriorate? ,,Abia acum începem să înțelegem”