Picăturile de ochi anti-cataractă, tot mai aproape de realitate

Cu mulți ani în urmă, dr. Barbara Pierscionek și-a propus să descopere un leac pentru cataractă. Acest plan pare mult mai aproape de realitate acum, de când lucrează la picăturile de ochi anti-cataractă.

Cataracta este rezultatul acumulării de fragmente de proteine sparte în cristalinul ochiului. Această acumulare și adunarea la un loc a fragmentelor de proteine reduc sever transmiterea luminii către retină, făcând lucrurile să pară neclare sau încețoșate. Este cauza a aproximativ 43% dintre toate cazurile de orbire.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Până acum, singurul tratament disponibil pentru cataractă a fost intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea cristalinului tulbure și înlocuirea lui cu unul artificial. Aproximativ 10 milioane de operații de cataractă sunt efectuate în fiecare an, la nivel global.

Picăturile de ochi anti-cataractă ar putea face un lucru considerat imposibil până acum

Procedura poate schimba viața, dar cine nu și-ar dori să evite intervenția chirurgicală dacă ar fi disponibil un tratament mai puțin invaziv? Așa că au fost create picăturile de ochi anti-cataractă, cu sterol. (Sterolii sunt substanțe asemănătoare grăsimilor, care apar în natură.)

Pierscionek și colegii ei au efectuat recent un studiu pe șoareci care a arătat efecte promițătoare asupra cataractei după ce le-a fost aplicat un compus de sterol pe ochi.

Atunci când compusul a fost aplicat pe unul dintre ochii a 26 de șoareci cu cataractă, s-a constatat că 61% dintre cristalinele tratate au prezentat o îmbunătățire a gradientului indicelui de refracție. Acest gradient este o măsură a densității optice și o componentă vitală a calității imaginii. De asemenea, opacitatea cristalinelor a fost redusă în cazul a 46% dintre șoareci, scrie Medical Xpress.

Cu toate acestea, efectele nu au fost universale, sugerând că nu toate cataractele (există mai multe tipuri) ar putea fi tratate în același mod.

Soluții vechi testate în moduri noi

Compusul folosit fusese testat înainte, dar nu și pentru optică. Cu toate acestea, calitatea optică a cristalinului este fundamentală pentru ca lumina să circule nestingherită către retină și, prin urmare, pentru menținerea vederii.

Investigațiile care au folosit acest compus sterol, descrise în 2015, au îmbunătățit transparența cristalinelor de șoarece și au restabilit parțial solubilitatea proteinelor atât în cristalinele șoarecilor vii, cât și în cele umane dintr-un vas de laborator.

Dar un studiu ulterior din 2019 nu a putut găsi dovezi că acest compus inversează acumularea de proteine în probele de șobolan și oameni și nici că inversează opacitățile cristalinelor de șobolan cu cataractă. Cu toate acestea, compusul sterol nu fusese testat pe cristaline umane întregi, intacte. Și cel mai important, efectul acestui compus asupra proprietății optice a indicelui de refracție (calitatea optică a cristalinului) nu a fost măsurat.

Aparatul care a ajutat la realizarea acestui studiu

Dr. Pierscionek și-a petrecut ani de zile dezvoltând și aplicând metode de măsurare a calității optice a cristalinelor și a măsurat optica acestora timp de peste un deceniu folosind cel mai avansat sistem din lume, sincrotronul SPring-8 din Japonia (un accelerator de particule care produce raze X, permițând măsurarea cu cea mai mare acuratețe de până acum asupra proprietăților optice ale ochiului).

Această tehnologie i-a permis echipei să caracterizeze cu precizie gradientul indicelui de refracție în cristalinele transparente, precum și în cele care au cataractă, lucru ce nu ar fi putut fi realizat folosind o sursă de lumină vizibilă.

Gradientul indicelui de refracție este important pentru calitatea imaginii, deoarece oferă o capacitate de focalizare îmbunătățită. Cataracta perturbă acest gradient din cauza acumulării de proteine. Aplicarea măsurătorilor cu raze X a fost cheia celor mai recente descoperiri ale cercetătorilor. În plus, atunci când aceștia măsoară proprietățile optice, o fac pe cristaline întregi, cu distribuțiile de proteine lăsate netulburate în acestea.

Picăturile de ochi anti-cataractă ar putea fi primul tratament neinvaziv al acestei boli

Legătura dintre funcția optică a cristalinului și solubilitatea proteinelor și tendința de a se aglomera trebuie studiată în amănunt. Acest lucru este important pentru a stabili dacă este posibil să se inverseze procesul de formare a cataractei și să se restabilească transparența unui cristalin tulbure.

Oamenii de știință au crezut pentru mult timp că o acumulare a proteinelor structurale majore ale cataractei este ireversibilă. Deci orice tratament posibil pentru cataractă ar putea, în cel mai bun caz, să oprească sau să încetinească progresia bolii.

Dacă acest lucru nu este adevărat și agregarea proteinelor este reversibilă, atunci pot apărea o mulțime de posibilități de tratament. Cataracta nu numai că poate fi prevenită prin evitarea anumitor cauze cunoscute, cum ar fi alimentația deficitară, fumatul și anumite medicamente, cum ar fi steroizii, însă este posibil să se utilizeze medicamente care împiedică progresia ulterioară.

Aceste medicamente, precum picăturile de ochi anti-cataractă, ar putea chiar să inverseze procesul de formare a cataractei și să restabilească claritatea unui cristalin care a devenit tulbure.

Studiile nu se opresc aici, dar viitorul este tot mai clar

Cercetările ulterioare vor trebui să includă investigații ale tuturor proteinelor din cristalin: proteinele structurale majore în tandem cu studiile funcției optice.

În prezent, cercetătorii studiază optica cristalinului din toate perspectivele, de la stadiile incipiente de dezvoltare până la vârsta adultă, uitându-se la modul în care aceste rezultate se potrivesc cu modificările proteinelor.

S-ar putea să fie nevoie de mult mai multe cercetări, dar ceea ce au arătat descoperirile recente este că problema cataractei ar putea fi rezolvată fără intervenții chirurgicale, iar acest lucru este mult mai aproape în viitor decât se credea.

Vă recomandăm să citiți și:

Femeile epileptice, mai predispuse la anxietate și depresie în timpul sarcinii

De ce apare somnolența atunci când suntem afectați de căldură?

Testele muzicale pot identifica deteriorarea psihică la bătrânețe

Oamenii cu doar jumătate din creier pot în continuare să recunoască fețe și cuvinte