Plantele care preferă orașul în detrimentul fermelor i-au surprins pe cercetători
Culturile de plante care preferă orașul, adică cele de castraveți, cartofi și salată verde, pot avea randamente de 4 ori mai bune decât dacă ar fi crescute în mediul rural.
În prezent, se crede că 15-20% dintre alimentele globale sunt cultivate în orașe, incluzând 5-10% dintre toate leguminoasele, legumele și tuberculii.
Pe măsură ce viața la oraș continuă să devină tot mai comună în întreaga lume, echipa din spatele noului studiu a dorit să investigheze viabilitatea agriculturii urbane ca o modalitate de îmbunătățire a securității alimentare, rezilienței și durabilității.
Sute de studii au fost analizate pentru a găsi culturile care preferă orașul
„În ciuda popularității în creștere, există încă destul de multe lucruri pe care nu le știm despre agricultura urbană, cum ar fi dacă culturile care preferă orașul sunt similare cu agricultura convențională sau chiar ce culturi sunt cultivate în mod obișnuit”, spune cercetătorul de mediu Florian Payen, de la Universitatea Lancaster, din Regatul Unit.
Printr-o analiză a 200 de studii anterioare, care acoperă 53 de țări diferite și peste 2.000 de puncte de date, echipa a reușit să obțină câteva răspunsuri definitive. În mod crucial, analiza a acoperit spațiile „gri” (cum ar fi drumurile și acoperișurile), precum și spațiile verzi (cum ar fi parcurile).
În ceea ce privește spațiile urbane care funcționează cel mai bine pentru culturi, nu a existat un câștigător clar. Cu toate acestea, unele tipuri de culturi sunt deosebit de potrivite pentru anumite moduri de creștere, arată cercetarea, potrivit Science Alert.
Ce s-a descoperit în analiză?
De exemplu, legumele apoase (cum ar fi roșiile) și legumele cu frunze verzi au randamente ridicate în mediile hidroponice, unde este folosită apă în loc de pământ.
Alimentele precum salata verde, varza kale și broccoli sunt mai potrivite pentru a fi cultivate pe verticală, au descoperit cercetătorii. Studiul a mai arătat că agricultura urbană va funcționa mai bine pentru anumite tipuri de produse decât pentru altele.
„În mod surprinzător, au existat puține diferențe între producțiile generale din spațiile interioare și cele din spațiile verzi exterioare, dar au existat diferențe clare în ceea ce privește adecvarea tipurilor de culturi la diferite spații gri”, spune Payen.
„Nu poți crește meri într-o cameră cu cinci sau zece straturi de creștere, însă am găsit un studiu care a reușit să crească grâu în acest mod”, a continuat cercetătorul.
La ce ne este utilă agricultura urbană?
Ceea ce rămâne neclar este cât de rentabilă este agricultura urbană față de agricultura rurală. Costul de funcționare a unor medii climatice controlate pentru cultivarea alimentelor și angajarea oricărui personal necesar sunt factori de luat în considerare.
Dezvoltarea agriculturii urbane ar putea fi benefică într-o serie de moduri diferite: de la a fi mai bine echipați pentru a supraviețui următoarei pandemii și până la reducerea costului de mediu al producției de alimente; acum avem câteva date solide despre cât de viabile sunt culturile care preferă orașul.
Cercetările ulterioare ar putea analiza cât de ușor ar putea fi extinse anumite tehnici de agricultură urbană și modul în care poluarea orașelor ar putea afecta calitatea culturilor. Mai sunt multe de explorat, dar aceasta este o bază solidă de la care să se înceapă.
„Acesta este primul pas. Acesta este punctul forte al acestui set de date, pentru ca planificatorii și factorii de decizie să poată vedea dacă merită să investească în grădini sau sere de acoperiș, de exemplu, sau dacă ar fi mai bune sistemele hidroponice”, spune Payen.
Cercetarea a fost publicată în Earth’s Future.
Vă recomandăm să citiți și:
Ciuperca anti-buruieni este noul aliat al fermierilor australieni
Bolile ascunse în cartofi pot fi detectate cu un nou senzor biologic
Săritul peste micul dejun poate duce la probleme psihosociale de sănătate la tineri
Cum să cultivăm plante pe Marte? Un elev de liceu ar fi descoperit secretul