Alimentele ultra-procesate cresc anxietatea. Ce arată un nou studiu?

Îți plac băuturile dulci, produsele din carne reconstituită și gustările ambalate? Un nou studiu a explorat ideea că alimentele ultra-procesate cresc anxietatea. Iată ce s-a descoperit!

Deși alimentele ultra-procesate sunt la îndemână, au costuri reduse și sunt rapid de preparat sau gata de consumat, aceste formulări industriale de substanțe alimentare procesate (uleiuri, grăsimi, zaharuri, amidon, izolate proteice) conțin puține alimente întregi sau deloc.

• Cât de periculos este să amânăm mersul la toaletă?
• Inteligența Artificială a declanșat o criză de fraudă academică în universități

Aceste alimente rezultă din „procese fizice, biologice și chimice” extinse care creează produse alimentare care sunt deficitare în alimentele originale și naturale. Alimentele ultra-procesate includ de obicei arome, coloranți, emulgatori și alți aditivi cosmetici, scrie Medical Xpress.

Alimentele ultra-procesate cresc anxietatea

Deși există unele dovezi cu privire la consumul de alimente ultra-procesate și depresie, nu se știe în mod precisă dacă și cum alimentele ultra-procesate cresc anxietatea.

Cercetătorii de la Colegiul de Medicină Schmidt al Florida Atlantic University, din SUA, și colaboratorii lor au explorat un eșantion reprezentativ la nivel național din populația Statelor Unite pentru a determina dacă indivizii care consumă cantități mari de alimente ultra-procesate raportează simptome semnificativ mai adverse de depresie, anxietate și zile cu o sănătate mintală mai proastă.

Ei au măsurat depresia ușoară, numărul de zile cu sănătate mintală mai slabă și numărul de zile anxioase la 10.359 de adulți cu vârsta de cel puțin 18 ani din Sondajul național de examinare a sănătății și nutriției din SUA.

Rezultatele studiului, publicate în revista Public Health Nutrition, au arătat că persoanele care au consumat cele mai multe alimente ultra-procesate, în comparație cu cele care au consumat cea mai mică cantitate, au avut creșteri semnificative statistic ale simptomelor adverse de sănătate mintală ale depresiei ușoare, „zile nesănătoase din punct de vedere mintal” și „zile anxioase”.

Aceste persoane au avut, de asemenea, rate semnificativ mai mici de raportare a zero „zile nesănătoase din punct de vedere mintal” și zero „zile anxioase”. Rezultatele acestui studiu sunt generalizabile la nivelul întregilor State Unite, precum și în cazul altor țări occidentale cu consumuri similare de alimente ultra-procesate.

De ce sunt nocive alimentele ultra-procesate?

„Ultra-procesarea alimentelor le scade valoarea nutritivă și le crește numărul de calorii, deoarece alimentele ultra-procesate tind să fie bogate în zahăr adăugat, grăsimi saturate și sare și, în același timp, sărace în proteine, fibre, vitamine, minerale și fitonutrienți”, a spus dr. Eric Hecht, autor corespondent al studiului și profesor asociat afiliat la Colegiul de Medicină Schmidt al FAU.

„Peste 70% din alimentele ambalate din SUA sunt clasificate drept alimente ultra-procesate și reprezintă aproximativ 60% dintre toate caloriile consumate de americani. Având în vedere amploarea expunerii și efectele consumului de alimente ultra-procesate, studiul nostru are implicații clinice și de sănătate importante”, a spus medicul.

Cercetătorii au folosit pentru studiu clasificarea aliementară NOVA, care este un sistem utilizat la scară largă, adoptat recent de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite. NOVA ia în considerare natura, amploarea și scopul procesării alimentelor pentru a clasifica alimentele și băuturile în patru grupe: alimente neprocesate sau minim procesate, ingrediente culinare procesate, alimente procesate și alimente ultra-procesate.

20% dintre americani au probleme de sănătate mintală

„Datele din acest studiu adaugă informații importante și relevante unui număr tot mai mare de dovezi cu privire la efectele adverse ale consumului de alimente ultra-procesate asupra simptomelor de sănătate mintală”, a spus dr. Charles H. Hennekens, coautor al studiului.

„Este necesară o cercetare epidemiologică analitică pentru a testa numeroasele ipoteze formulate din aceste date descriptive”, a adăugaat Hennekens.

Potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală din SUA, aproape 1 din 5 adulți trăiește cu o boală mintală. Bolile mintale, inclusiv depresia și anxietatea, sunt cauze principale de morbiditate, dizabilitate și mortalitate.

Vă recomandăm să citiți și:

Stresul ar putea fi benefic pentru funcționarea creierului. Ce au descoperit oamenii de știință?

Există două tipuri de narcisism, iar diferența dintre acestea este una critică

Dieta cu căpșune ar putea combate boala Alzheimer

Editarea genetică CRISPR ar putea, pe termen lung, să cauzeze cancer