O hartă ne dezvăluie unde putem găsi apă pe Marte
O nouă hartă, în pregătire de ani de zile, dezvăluie unde putem găsi apă pe Marte.
Folosind datele colectate în ultimul deceniu de Mars Express și Mars Reconnaissance Orbiter de la NASA, ambele aflate în prezent pe orbită în jurul Planetei Roșii, oamenii de știință au creat cea mai cuprinzătoare hartă de până acum a zăcămintelor minerale marțiene.
Depozitele sunt minerale care au fost modificate de prezența apei, precum argilele. Știm cu certitudine că există argile pe Marte; chiar am văzut unele de aproape, prin roverul Curiosity. Cu toate acestea, o hartă de amploare a locurilor în care acestea pot fi găsite ne oferă o imagine mai cuprinzătoare a istoriei apei de pe Marte și va ajuta la planificarea viitoarei explorări a lumii acum uscate și prăfuite.
Oriunde mergem pe Marte, găsim ceva interesant
Înainte de începerea studiului, pe Marte erau cunoscute în jur de o mie de zăcăminte de acest gen. Noua lucrare, condusă de către cercetătorul John Carter de la Universitatățile Paris-Saclay și Aix Marseille, ambele din Franța, adaugă mult mai multe pe listă.
Noua hartă arată că există sute de mii de zăcăminte minerale de acest gen pe Marte, în special în unele dintre cele mai vechi părți ale planetei.
„Această lucrare a stabilit că, atunci când studiezi terenurile antice în detaliu, a nu vedea aceste minerale este de fapt o ciudățenie”, spune Carter.
Cât de multă apă a fost prezentă în trecut pe Marte?
Studierea acestor minerale în detaliu poate dezvălui cât de multă apă a fost prezentă în trecut pe Marte. Spre exemplu, pe Pământ, argilele se formează atunci când apa și un alt mineral interacționează, rezultând unul nou.
De exemplu, vermiculiții, smectitele și cloriții se formează atunci când apa interacționează cu fierul și/sau magneziul, iar caolinii se formează din interacțiunile apei cu aluminiul.
Dar și cantitatea de apă joacă un rol. Cu cât este mai multă apă, cu atât mineralul final este mai modificat. Deci, oamenii de știință pot analiza diferite zăcăminte minerale și pot face o estimare despre câtă apă era prezentă în momentul în care s-a format mineralul.
ESA, NASA și JAXA au lucrat la acest proiect
Munca lui Carter și a colegilor săi a relevat prezența mineralelor menționate mai sus, precum și a sărurilor de sulfat și carbonat prin date spectrometrice. Aceasta este măsurarea luminii reflectate de către un obiect iar ambii sateliți sunt echipate cu spectrometre, ale căror date se completează reciproc asupra mineralogiei suprafeței marțiane.
Planeta poate fi un loc destul de uscat acum, dar dovezile sugerează că din punct de vedere istoric nu a fost străin de umezeală și că majoritatea suprafeței a fost alterată de apă la un moment dat în istoria sa.
„Acesta este primul rezultat al studiului nostru. Al doilea este că, dacă excludeți procesele vieții de pe Pământ, Marte prezintă o diversitate de mineralogie în același mod în care o face Pământul”.
Într-o altă lucrare, o echipă condusă de Lucie Riu, întâi la JAXA și ulterior la ESA, a cuantificat abundența mineralelor așa cum sunt vizibile vede pe harta globală.
Cele mai interesante locuri pentru viitoarele misiuni
„Dacă știm unde și în ce procent este prezent fiecare mineral, ne dă o idee mai bună despre cum ar fi putut fi formate acele minerale”, explică Riu, potrivit ESA.
Luate împreună, cele două lucrări constituie o bază importantă pentru a răspunde la aceste întrebări.
Un răspuns căutat este identificarea celor mai interesante locuri pentru a trimite misiuni viitoare, cu sau fără echipaj, în încercarea de a înțelege cum a devenit Marte o lume uscată – care, la rândul său, ar putea oferi câteva răspunsuri despre planeta noastră.
Cele două lucrări au fost publicate în Icarus și pot fi accesate aici și aici.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Roverul Perseverance a surprins obiecte misterioase pe Marte. Ce ar putea fi?
Mostrele de rocă de pe Marte nu vor infecta Pământul cu o molimă marțiană, spun oamenii de știință
Un crater înghețat de pe Marte strălucește într-o nouă imagine uimitoare de la NASA