Oamenii cu fețe similare ar putea avea și ADN-ul similar, spun cercetătorii

Analizând oamenii cu fețe similare, dar neînrudiți genetic, din punct de vedere al ADN-ului, s-a descoperit că asemănarea facială puternică este asociată cu gene comune.

Lucrarea care explică această descoperire a apărut în jurnalul Cell Reports.

„Studiul nostru oferă o perspectivă rară asupra asemănării umane, arătând că oamenii cu fețe extrem de asemănătoare au genotipuri comune, în timp ce sunt diferiți la nivelul epigenomului și al microbiomului”, spune Manel Esteller, autor principal al studiului, de la Institutul de Cercetare a Leucemiei Josep Carreras din Barcelona, Spania.

„Genomica le grupează, iar restul le diferențiază”, spune Esteller.

Oamenii cu fețe similare se cunosc acum mai ușor

Oamenii cu fețe similare identificați online drept „gemeni” sau „dubluri”virtuale, care nu sunt înrudiți genetic, s-au înmulțit datorită extinderii World Wide Web și a posibilității de a face schimb de imagini cu oameni de pe întreaga planetă.

În noul studiu, Esteller și echipa sa și-au propus să caracterizeze, la nivel molecular, ființe umane aleatorii care împărtășesc în mod obiectiv trăsăturile faciale.

Pentru a face acest lucru, cercetătorii au recrutat „dubluri” umane din opera fotografică a lui François Brunelle, un artist canadian care, din 1999, obține fotografii din întreaga lume cu persoane care arată la fel. Oamenii de știință au obținut imagini ale capetelor a 32 de perechi de persoane asemănătoare.

Cercetătorii au determinat o măsură obiectivă a asemănării perechilor folosind trei algoritmi diferiți de recunoaștere facială.

În plus, participanții au completat un chestionar cuprinzător biometric și de stil de viață și au furnizat ADN din salivă pentru analiza multiomică.

Asemănători nu doar la suprafață

„Acest set unic de mostre ne-a permis să studiem modul în care genomica, epigenomica și microbiomica pot contribui la asemănarea umană”, spune Esteller.

Per total, rezultatele au arătat că oamenii cu fețe similare au genotipuri similare, dar diferă în ceea ce privește metilarea ADN-ului și peisajul microbiomului. Jumătate dintre perechile asemănătoare au fost grupate împreună de către toți cei trei algoritmi. Analiza genetică a arătat că 9 dintre aceste 16 perechi erau grupate la un loc, pe baza a 19.277 de polimorfisme comune ale unei singure nucleotide, scrie Medical Xpress.

Mai mult, trăsăturile fizice, cum ar fi greutatea și înălțimea, precum și trăsăturile comportamentale, cum ar fi fumatul și educația, s-au corelat și ele în cadrul perechilor. Luate împreună, rezultatele sugerează că variația genetică comună nu se referă doar la aspectul fizic similar, ci poate influența și obiceiurile și comportamentul.

„Am oferit o perspectivă unică asupra caracteristicilor moleculare care pot influența construcția feței umane. Sugerăm că acești determinanți se corelează atât cu atributele fizice, cât și cu cele comportamentale care constituie ființele umane”, spune Esteller.

Studiul ar putea fi util în medicină

Câteva limitări ale studiului includ dimensiunea mică a eșantionului, utilizarea imaginilor 2D alb-negru și predominanța participanților europeni. În ciuda acestor limitări, descoperirile pot oferi o bază moleculară pentru aplicații viitoare în diverse domenii, cum ar fi biomedicină, evoluție și criminalistică.

„Aceste rezultate vor avea implicații viitoare în medicina legală, cum ar fi reconstruirea feței criminalului din ADN, și în diagnosticul genetic: fotografia feței pacientului vă va oferi deja indicii despre ce genom are el sau ea”, spune Esteller.

„Prin eforturi de colaborare, provocarea finală ar fi de a prezice structura feței umane pe baza peisajului multiomic al individului”, a concluzionat cercetătorul.

Vă recomandăm să citiți și:

Editarea genetică CRISPR ar putea, pe termen lung, să cauzeze cancer

Cât cântărește sufletul? Au reușit cercetătorii să dezlege misterul?

Muzica poate îmbunătăți memoria. Ce spun cercetătorii despre asta?

Insultele repetate sunt ca o palmă peste față, spun cercetătorii