Deși se știe că emisfera stângă a creierului procesează cuvintele, iar cea dreaptă procesează fețe, noi cercetări dezvăluie că oamenii cărora le lipsește jumătate din creier sunt încă destul de buni la recunoașterea ambelor tipuri de obiecte.
Potrivit autorilor studiului încă nepublicat, această descoperire oferă noi perspective asupra plasticității creierului, sugerând că o singură emisferă își poate construi noi conexiuni pentru a-și asuma sarcini suplimentare după o intervenție chirurgicală majoră.
Pentru a determina dacă oricare dintre emisfere este capabilă să susțină atât recunoașterea feței, cât și a cuvintelor, cercetătorii au recrutat 40 de voluntari adulți care au suferit o hemisferectomie, adică jumătate din creier le-a fost îndepărtat în copilărie.
Astfel de proceduri sunt efectuate ca o ultimă soluție în cazurile extreme de epilepsie infantilă și pot ajuta la atenuarea convulsiilor care își au originea într-una dintre emisfere.
Participanților li s-a arătat fie o față incoloră, fie un cuvânt din patru litere timp de trei sferturi de secundă, înainte de a li se prezenta un alt cuvânt sau o față pentru doar 150 de milisecunde. Apoi li s-a cerut să stabilească dacă cele două cuvinte sau chipuri pe care tocmai le-au văzut erau identice sau diferite.
Deși pacienții cu hemisferectomie au avut rezultate puțin mai slabe decât un grup de control, ratele medii de acuratețe au depășit 80% atât pentru recunoașterea feței, cât și pentru a cuvintelor.
Oarecum surprinzător, cercetătorii au descoperit că „precizia pacienților nu depindea de emisfera îndepărtată. Adică atât pacienții care mai aveau doar emisfera stângă, cât și cei care rămăseseră doar cu emisfera dreaptă au prezentat performanțe comparabile la recunoașterea feței și a cuvintelor”, notează IFL Science.
Într-un al doilea experiment, autorii studiului au căutat să-i limiteze pe cei din grupul de control la utilizarea unei singure emisfere la un moment dat și, prin urmare, i-au provocat pe toți participanții să recunoască cuvintele și fețele care apăreau pe partea laterală a ecranului, mai degrabă decât în centru. Obiectele văzute în jumătatea stângă a câmpului vizual sunt, în general, procesate de emisfera dreaptă și invers.
Încă o dată, participanții care încă aveau ambele jumătăți ale creierului i-au depășit pe cei care au suferit o hemisferectomie, cu excepția cazului în care vizualizau cuvintele care erau afișate în partea stângă a ecranului. În mod ciudat, oamenii din grupul de control nu s-au descurcat mai bine la recunoașterea acestor cuvinte decât indivizii cu o singură emisferă, indiferent de care fusese îndepărtată.
„Descoperirile indică faptul că o singură emisferă în curs de dezvoltare, fie stânga, fie cea dreaptă, poate fi suficient de plastică pentru o reprezentare comparabilă a fețelor și a cuvintelor. Acest lucru demonstrează plasticitatea remarcabilă a creierului în curs de dezvoltare”, scriu autorii.
Aceste rezultate implică, de asemenea, că o astfel de plasticitate este dependentă de vârstă, deoarece studiile anterioare au arătat că adulții care suferă leziuni ale cortexului occipitotemporal ventral drept și stâng (VOTC) tind să-și piardă capacitatea de a recunoaște cuvintele și fețele.
Într-un studiu, adulții cu leziuni ale emisferei stângi au avut nevoie de 100 de ori mai mult timp pentru a citi cuvintele decât cei sănătoși, în timp ce cei cu leziuni ale emisferei drepte au făcut de 10 ori mai multe greșeli la o sarcină de recunoaștere facială decât cei fără vreo leziune.
În schimb, cercetătorii concluzionează că „emisfera conservată după hemisferectomia din copilărie, fie că este emisfera stângă sau cea dreaptă, sprijină atât recunoașterea feței, cât și pe cea a cuvintelor”.
În același timp, ei subliniază faptul că „performanța pacienților tot a fost suboptimă față de grupul de control. Prin urmare, în timp ce concurența dintre reprezentările fețelor și cele ale cuvintelor poate persista în urma hemisferectomiei din copilărie, emisfera unică pare ineficientă, în comparație cu două emisfere aflate în dezvoltare tipică, la reprezentarea ambelor categorii de stimuli”.
Vă recomandăm să citiți și:
Cum contribuie crearea de artă la îmbunătățirea sănătății mintale?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic mușchi din corp?
Acidul hialuronic „trezește” celulele stem pentru a repara mușchii deteriorați
Veganii care ridică greutăți pot avea oase mai puternice decât cei care fac alte exerciții