Două galaxii care fuzionează sunt blocate într-o spirală cosmică a morții, similară cu cea care ne va prinde în colțul nostru de Cosmos peste câteva miliarde de ani.
Peste aproximativ 5 miliarde de ani, micul nostru colț de Univers va arăta foarte diferit. Soarele nostru se va transforma într-o stea gigantică roșie, înghițind Sistemul Solar interior.
Cam în același timp, într-un proces fără nicio legătură, Calea Lactee își va finaliza fuziunea cu galaxia Andromeda, aflată în apropiere (și care se apropie pe zi ce trece). Violența fuziunii va distruge structurile spiralate ale ambelor galaxii, iar rezultatul va semăna cu galaxia eliptică Messier 89 – o minge relativ lipsită de caracteristici, formată din stele îmbătrânite de masă mică și din roiuri globulare și mai vechi.
Datele colectate de Gemini North Telescope surprind primele etape ale unei alte spirale galactice, la 60 de milioane de ani lumină distanță, implicând galaxiile spirale NGC 4568 și NGC 4567.
Cele două galaxii sunt prinse în atracția gravitațională una a celeilalte. Pe măsură ce se învârt în jurul unui centru de gravitație comun, fiecare trecere le apropie mai mult. În acest moment, centrele lor galactice se află la o distanță de aproximativ 20.000 de ani lumină – aproximativ distanța de la Pământ la centrul Căii Lactee.
De fiecare dată când cele două galaxii trec una pe lângă cealaltă, gravitația fiecărei galaxii atrage șiruri lungi de stele, gaz și praf de la cealaltă. În următorii 500 de milioane de ani, acest proces va distorsiona și va netezi structura spirală iconică a galaxiilor, lăsând în urmă o galaxie sferică simplă, similară cu Messier 89.
Astrofizicienii își bazează această predicție pe observații ale fuziunilor precum aceasta și ale galaxiilor eliptice precum Messier 89, precum și pe modele computerizate ale fizicii implicate.
La fel ca Messier 89, galaxia gigantică de după fuziune va părea mult mai bătrână și mai puțin activă decât cele două galaxii spirale care au format-o. Atunci când galaxiile fuzionează, stelele nu se izbesc de obicei una de alta. Există suficient spațiu liber între stele pentru ca șansele unui astfel de accident să fie foarte mici.
Cu toate acestea, norii de gaz și praf dintre stele se vor ciocni, iar undele de șoc ale acestor coliziuni vor crea zone în care gazul este brusc mai dens și mai fierbinte. Aceste zone vor exploda în valuri de formare de stele.
În momentul în care fuziunea va fi finalizată, cea mai mare parte a gazului și a prafului din ambele galaxii va face parte din stelele formate în timpul coliziunilor sau va fi spulberată de puternicele vânturi ale stelelor nou-născute.
Majoritatea stelelor rămase vor fi mai bătrâne și vor avea o masă mai mică, deoarece cele mai multe dintre stelele cu adevărat masive își vor fi trăit deja viețile scurte și pline de energie și își vor fi găsit un sfârșit violent, scrie Inverse.
Rezultatul sună puțin deprimant: rece, întunecat și lipsit de trăsături în comparație cu galaxiile spiralate active și complex structurate care au venit înainte.
Extratereștrii ar putea trăi în jurul stelelor pitice albe din Calea Lactee, susține un fizician
Patru civilizații extraterestre ostile s-ar putea ascunde în Calea Lactee, sugerează un studiu
Imagini spectaculoase! Cum s-a văzut Calea Lactee în timpul eclipsei totale de Lună Sângerie?