Continentele de pe Pământul antic, create de impactul unor meteoriți uriași

Până în prezent, Pământul este singura planetă despre care știm că are continente. Modul exact în care acestea s-au format și au evoluat este neclar, dar știm că, la un moment dat, cu mult timp în urmă, masa terestră a Pământului a fost concentrată într-un mare supercontinent.

Deoarece planeta nu mai arată așa astăzi, ceva trebuie să fi declanșat destrămarea acelui supercontinent. Acum, avem noi dovezi care sugerează că impactul cu meteoriți uriași a jucat un rol semnificativ.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Descoperirea constă în cristale de zirconiu mineral, excavate din Australia de Vest, o bucată de scoarță terestră care a rămas stabilă timp de peste un miliard de ani.

Cunoscut sub numele de cratonul Pilbara, acesta este cea mai bine conservată bucată de scoarță de pe planetă, iar cristalele de zirconiu din el conțin dovezi ale unor vechi impacturi de meteoriți, înainte de ruperea continentelor.

Pământul, singura planetă despre care știm că are continente

,,Studierea compoziției izotopilor de oxigen din aceste cristale de zircon a dezvăluit un proces care a început cu topirea rocilor de lângă suprafață și a progresat mai adânc, în concordanță cu efectul geologic al impactului cu meteoriți giganți„, a explicat geologul Tim Johnson de la Universitatea Curtin din Australia.

,,Cercetarea noastră oferă prima dovadă solidă că procesele care au format în cele din urmă continentele au început cu impacturi gigantice de meteoriți, similare celor responsabile de dispariția dinozaurilor, dar care au avut loc cu miliarde de ani mai devreme.”

Lucrarea a fost realizată pe 26 de mostre de roci care conțin fragmente de zirconiu, datând între 3,6 și 2,9 miliarde de ani.

Echipa de cercetători a analizat cu atenție izotopii de oxigen. Mai exact, rapoartele de oxigen-18 și oxigen-16, care au 10 și, respectiv, 8 neutroni. Aceste rapoarte sunt folosite în paleogeologie pentru a determina temperatura de formare a rocii în care se găsesc izotopii. Pe baza acestor rapoarte, echipa a reușit să distingă trei etape distincte și fundamentale în formarea și evoluția cratonului Pilbara.

Masa terestră, concentrată într-un mare supercontinent

Prima etapă constă în formarea unei proporții mari de zirconi, în concordanță cu topirea parțială a crustei. Această topire parțială, arată cercetătorii, a fost probabil rezultatul bombardamentului cu meteoriți, care au încălzit crusta planetară la impact.

Cea mai veche grupare a acestor zirconi, conform interpretării echipei, a fost rezultatul unui singur impact gigantic care a dus la formarea cratonului.

A doua etapă a fost o perioadă de reelaborare și stabilizare a nucleului crustal, urmată de cea de-a treia etapă – o perioadă de topire și formare a granitului.

Acest nucleu stabilizat va evolua apoi, mult mai târziu, pentru a deveni continentele de astăzi.

Cu toate acestea, doar cele mai mari impacturi ar putea genera suficientă căldură pentru a crea cratoanele, care par să fie de două ori mai groase decât litosfera înconjurătoare.

Cum au apărut, de fapt, continentele?

Aceste descoperiri sunt în concordanță cu modelele propuse anterior pentru formarea cratoanelor din întreaga lume – dar constituie, spun cercetătorii, cele mai puternice dovezi de până acum pentru această teorie, scrie Science Alert.

Cu toate acestea, este vorba doar de un singur craton, din cele aproximativ 35 cunoscute. Pentru ca dovezile să fie și mai puternice, echipa va trebui să compare rezultatele lor cu mai multe mostre din alți cratoni, pentru a vedea dacă modelul lor este coerent la nivel global.

,,Datele legate de alte zone de crustă continentală veche de pe Pământ par să prezinte modele similare cu cele recunoscute în Australia de Vest”, a declarat Johnson. ,,Am dori să ne testăm rezultatele pe aceste roci antice pentru a vedea dacă, așa cum bănuim, modelul nostru este aplicabil la scară mai largă”.

Cercetarea a fost publicată în revista Nature.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Sursa antică de oxigen care a alimentat viața la începutul Pământului, găsită de cercetători

Se apropie sau se îndepărtează Pământul de Soare? Iată ce spun cercetătorii

Zilele Pământului devin în mod misterios din ce în ce mai lungi, spun oamenii de știință

Un obiect interstelar ar fi lovit Pământul. Cercetătorii plănuiesc să cerceteze fundul oceanului în căutarea acestuia