Zilele Pământului devin în mod misterios din ce în ce mai lungi, spun oamenii de știință

Ceasurile atomice, combinate cu măsurători astronomice precise, au dezvăluit că lungimea unei zile devine brusc mai lungă, iar oamenii de știință nu știu de ce.

Impactul este critic nu doar asupra cronometrarii noastre, ci și asupra lucrurilor precum GPS-ul și alte tehnologii care ne guvernează viața modernă. În ultimele decenii, rotația Pământului în jurul axei sale, care determină cât de lungă este o zi, s-a accelerat. Această tendință a făcut zilele noastre mai scurte. De fapt, în iunie 2022 am stabilit un record pentru cea mai scurtă zi din ultima jumătate de secol și ceva.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Dar în ciuda acestui record, din 2020 această accelerare constantă a trecut în mod curios la o încetinire, zilele devin din nou mai lungi, iar motivul este până acum un mister, indică Science Alert.

În timp ce ceasurile telefoanelor noastre indică că există exact 24 de ore într-o zi, timpul efectiv necesar Pământului pentru a finaliza o singură rotație, variază foarte puțin. Aceste schimbări au loc pe perioade de milioane de ani până aproape instantaneu, chiar și cutremurele și furtunile pot juca un rol. Se pare că o zi are foarte rar exact numărul magic de 86.400 de secunde.

Planeta în continuă schimbare

De-a lungul a milioane de ani, rotația Pământului a încetinit din cauza efectelor de frecare asociate cu mareele determinate de Lună. Acest proces adaugă aproximativ 2,3 milisecunde la durata fiecărei zile la fiecare secol. Acum câteva miliarde de ani, o zi pe Pământ avea doar 19 ore.

În ultimii 20.000 de ani, un alt proces a funcționat în direcția opusă, accelerând rotația Pământului. Când ultima eră glaciară s-a încheiat, topirea straturilor de gheață polară a redus presiunea de suprafață, iar mantaua Pământului a început să se miște constant spre poli, precizează oamenii de știință.

Așa cum un dansator de balet se învârte mai repede în timp ce își apropie  brațele de corp, axa în jurul căreia se învârte, așa și rata de rotație a planetei noastre crește atunci când această masă de manta se mișcă mai aproape de axa Pământului. Și acest proces se scurtează în fiecare zi cu aproximativ 0,6 milisecunde la fiecare secol.

Mai mulți factori în joc

De-a lungul deceniilor, conexiunea dintre interiorul și suprafața Pământului are și ea un cuvânt de spus. Cutremurele majore pot modifica durata zilei, deși în mod normal în proporții foarte mici. De exemplu, se crede că Marele Cutremur Tōhoku din 2011 din Japonia, cu o magnitudine de 8,9, a accelerat rotația Pământului cu 1,8 microsecunde.

Pe lângă aceste schimbări la scară largă, vremea și clima au, de asemenea, pe perioade mai scurte, un impact important asupra rotației Pământului, provocând variații în ambele direcții.

Mareele și ciclurile lunare mișcă masa în jurul planetei, provocând modificări în lungimea zilei cu până la o milisecundă în ambele direcții. Mișcarea atmosferică are un efect deosebit de puternic, iar curenții oceanici joacă, de asemenea, un rol. Zăpada sezonieră și precipitațiile ori extracția apei subterane, modifică lucrurile și mai mult.

O comparație între aceste estimări și ceasul atomic a scos la iveală o durată a zilei aparent tot mai scurtă în ultimii câțiva ani

Dar există o dezvăluire surprinzătoare, imediat ce eliminăm fluctuațiile vitezei de rotație despre care știm că se întâmplă din cauza mareelor și a efectelor sezoniere. În ciuda faptului că Pământul a atins cea mai scurtă zi pe 29 iunie 2022, traiectoria pe termen lung pare să se fi schimbat de la scurtare la prelungire, din 2020. Această schimbare este fără precedent în ultimii 50 de ani.

Motivul acestei schimbări nu este clar. Ar putea fi din cauza schimbărilor în sistemele meteorologice, cu evenimente consecutive ca La Niña, deși acestea au mai avut loc. Ar putea fi o topire a calotelor de gheață, deși acestea nu au deviat foarte mult de la rata lor constantă de topire în ultimii ani. Ar putea fi legat de explozia uriașă a vulcanului din Tonga care injectează cantități uriașe de apă în atmosferă? Probabil că nu, având în vedere că s-a întâmplat în ianuarie 2022.

Oamenii de știință au speculat că această modificare recentă și misterioasă a vitezei de rotație a planetei este legată de un fenomen numit „Clătinarea Chandler”, o mică abatere a axei de rotație a Pământului cu o perioadă de aproximativ 430 de zile. Observațiile de la radiotelescoape arată că vibrația s-a diminuat în ultimii ani, iar cele două fenomente pot fi legate.

Avem nevoie de o ajustare?

Înțelegerea exactă a vitezei de rotație a Pământului este crucială pentru o serie de aplicații cum ar fi sistemele de navigație precum GPS-ul care nu ar funcționa altfel. De asemenea, la fiecare câțiva ani, cronometrele introduc secunde „salt” în calendarul nostru oficial pentru a se asigura că nu se desincronizează cu planeta noastră.

Dacă Pământul s-ar schimba la zile și mai lungi, ar putea fi nevoie să încorporăm o „secundă salt negativă”, acest lucru fiind fără precedent.

Necesitatea secundelor intermitente negative este considerată improbabilă în acest moment. Deocamdată, cel puțin pentru o vreme, toți avem câteva milisecunde în plus în fiecare zi. 

Vă mai recomandăm și:

Al doilea cel mai înalt munte din lume a avut cel mai aglomerat sezon din toate timpurile

În Rusia Modernă Timpurie, majoritatea celor acuzați de „vrăjitorie” erau bărbați

„Pompa de specii” din Filipine din timpul erei glaciare, o teorie dezvoltată și mai mult datorită noului mod de a realiza arbori evolutivi

Johannes Gutenberg și influența tiparului asupra lumii