Creierul uman nu s-a micșorat cu 3.000 de ani în urmă, spun cercetătorii

A coincis oare secolul al XII-lea î.e.n. (o perioadă în care oamenii construiau mari imperii și dezvoltau noi forme de text scris) cu o reducere evolutivă a dimensiunii creierului? Nu, creierul uman nu s-a micșorat atunci, spune o echipă de cercetători condusă de University of Nevada, Las Vegas (UNLV), din SUA, care respinge o ipoteză care devine din ce în ce mai populară în rândul comunității științifice.

În 2021, un grup de oameni de știință a ajuns la concluzia că creierul uman s-a micșorat în timpul tranziției către societățile urbane moderne, acum aproximativ 3.000 de ani, deoarece, au spus ei, capacitatea strămoșilor noștri de a stoca informații în exterior, în grupurile sociale, a scăzut nevoia noastră de a avea un creier mare.

• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ
• De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool

Ipoteza lor, care a explorat idei vechi de decenii despre reducerea evolutivă a dimensiunii creierului uman modern, s-a bazat pe o comparație cu modelele evolutive observate în coloniile de furnici.

Însă lucrurile nu stau chiar așa, au spus antropologul Brian Villmoare, de la UNLV, și Mark Grabowski, cercetător la Universitatea John Moores din Liverpool, din Anglia, potrivit Phys.org.

Creierul uman nu s-a micșorat niciodată, spun oamenii din spatele noului studiu

Într-o nouă lucrare publicată în Frontiers in Ecology and Evolution, echipa condusă de UNLV a analizat setul de date folosit de grupul de cercetare din studiul de anul trecut și a respins concluziile acelui grup.

„Am fost uimiți de implicațiile unei reduceri substanțiale a dimensiunii creierului uman modern în urmă cu aproximativ 3.000 de ani, în timpul unei epoci cu multe inovații importante și evenimente istorice: apariția Noului Regat al Egiptului, dezvoltarea caracterelor chinezești, războiul troian și apariția civilizației olmece, printre multe altele”, a spus Villmoare.

„Am reexaminat setul de date al lui DeSilva și colab. și am descoperit că creierul uman nu s-a micșorat în 30.000 de ani și probabil nici în 300.000 de ani”, a spus Villmoare.

„De fapt, pe baza acestui set de date, nu putem identifica nicio reducere a dimensiunii creierului la oamenii moderni în nicio perioadă de timp de la originile speciei noastre”, spune Villmoare.

Ce au descoperit cercetătorii din spatele noii analize?

Echipa de cercetare UNLV a pus sub semnul întrebării mai multe dintre ipotezele culese de DeSilva și coautorii săi dintr-un set de date de aproape 1.000 de fosile umane timpurii și de specimene de muzeu.

Echipa UNLV spune că dezvoltarea agriculturii și a societăților complexe a avut loc în momente diferite de pe glob, ceea ce înseamnă că ar trebui să existe o variație în momentul schimbărilor craniului observate la diferite populații.

Cu toate acestea, setul de date al lui DeSilva a prelevat doar 23 de cranii din intervalul de timp critic pentru ipoteza contracției creierului și a adunat specimene din locații precum Anglia, China, Mali și Algeria.

Un set de date denaturat

Setul de date este puternic denaturat, deoarece mai mult de jumătate din cele 987 de cranii examinate reprezintă doar ultimii 100 de ani dintr-un interval de timp de 9,8 milioane de ani și, prin urmare, nu le oferă oamenilor de știință o idee bună despre cât de mult s-a schimbat dimensiunea craniană de-a lungul timpului.

Mai multe ipoteze privind cauzele reducerii dimensiunii creierului uman modern trebuie reevaluate dacă creierul uman nu s-a schimbat efectiv în dimensiune de la apariția speciei noastre.

Vă recomandăm să citiți și:

Un nou set de reacții chimice ar putea explica, în sfârșit, cum a apărut viața pe Pământ

Există două tipuri de narcisism, iar diferența dintre acestea este una critică

Editarea genetică CRISPR ar putea, pe termen lung, să cauzeze cancer

Cât cântărește sufletul? Au reușit cercetătorii să dezlege misterul?