Mintea umană nu este programată să fie activă după miezul nopții. Iată concluziile unui studiu recent

La miezul nopții, lumea se poate simți uneori într-un loc întunecat. Sub vraja întunericului, mintea umană permite ca gândurile negative să apară și, pe măsură ce stai treaz, privind în tavan, s-ar putea să începi să ai plăceri vinovate, cum ar fi o țigară sau o masă bogată în carbohidrați.

O mulțime de dovezi sugerează că mintea umană funcționează diferit dacă este trează noaptea. După miezul nopții, emoțiile negative tind să ne atragă atenția mai mult decât cele pozitive, ideile periculoase cresc în atractivitate, iar inhibițiile dispar.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

Unii cercetători cred că ritmul circadian uman este puternic implicat în aceste schimbări critice ale funcției, așa cum scoate în evidență o nouă lucrare care rezumă dovezile despre modul în care sistemele creierului funcționează diferit după întuneric. Ipoteza lor, numită „Mintea după miezul nopții” („Mind After Midnight”), sugerează că mintea umană și corpul urmează un ciclu natural de activitate de 24 de ore care ne influențează emoțiile și comportamentul, indică Science Alert.

Pe scurt, la anumite ore, specia noastră este înclinată să simtă și să acționeze în anumite moduri. În timpul zilei, de exemplu, nivelurile moleculare și activitatea creierului sunt reglate în funcție de starea de veghe. Dar noaptea, tendința naturală este aceea de a dormi.

Ritmul somn-veghe din punct de vedere al evoluției

Din punct de vedere evolutiv, aceste ipoteze au sens. Oamenii sunt mult mai eficienți la vânătoare și la culegere în timpul zilei și, în timp ce noaptea este excelentă pentru odihnă, la un moment dat în trecut, oamenii traiau noaptea cu frica de a fi vânați.

Potrivit cercetătorilor, pentru a face față acestui risc crescut, atenția noastră față de stimulii negativi este neobișnuit de sporită noaptea. Acolo unde ne-ar fi ajutat cândva să ne ferim de amenințările invizibile, această concentrare excesivă asupra negativului poate alimenta apoi un sistem de recompensă/motivare modificat, făcând o persoană deosebit de predispusă la comportamente riscante. Adăugați pierderea somnului în ecuație și această stare de conștiență devine doar mai problematică.

„Există milioane de oameni care sunt activi la miezul nopții și există dovezi destul de bune că creierul lor nu funcționează la fel de bine ca în timpul zilei”, spune neurologul Elizabeth Klerman de la Universitatea Harvard. „Teoria mea este ca sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege cum este afectată mintea umană”.

Scenarii de analiză

Autorii noii ipoteze folosesc două exemple pentru a-și ilustra punctul de vedere. Primul exemplu este al unui consumator de heroină care își gestionează cu succes pofta în timpul zilei, dar cedează în fața dorințelor lor noaptea. Al doilea este cel al unui student care se luptă cu insomnia, care începe să simtă un sentiment de lipsă de speranță, singurătate și disperare pe măsură ce nopțile nedormite se adună.

Ambele scenarii se pot dovedi în cele din urmă fatale. Sinuciderea și autovătămarea sunt foarte frecvente pe timp de noapte. De fapt, unele cercetări raportează un risc de sinucidere de trei ori mai mare între miezul nopții și 6:00 dimineața, comparativ cu orice alt moment al zilei. Un studiu din 2020 a concluzionat că veghea nocturnă este un factor de risc asociat cu sinuciderea, „posibil prin alinierea greșită a ritmurilor circadiene”.

„Sinuciderea, până atunci de neconceput, apare ca o evadare din singurătate și durere, iar înainte ca prețul sinuciderii să fie luate în considerare, studentul a dobândit mijloacele și este pregătit să acționeze într-un moment în care nimeni nu este treaz pentru a-l opri”, a spus autorii lucrării. Substanțele ilicite sau periculoase sunt, de asemenea, luate mai mult de oameni noaptea. În 2020, cercetările efectuate la un centru supravegheat de consum de droguri din Brazilia au dezvăluit un risc de 4,7 ori mai mare de supradozaj cu opioide pe timp de noapte.

Noapte aduce cu sine o predispoziție la comportament nociv

Unele dintre aceste comportamente ar putea fi explicate prin privarea de somn sau prin acoperirea pe care o oferă întunericul, dar probabil că există și schimbări neurologice pe timp de noapte în joc. Cercetători precum Klerman și colegii ei cred că trebuie să investigăm în continuare acești factori pentru a ne asigura că îi protejăm pe cei mai expuși riscului.

Până în prezent, autorii spun că niciun studiu nu a examinat modul în care privarea de somn și sincronizarea circadiană influențează procesarea recompensei unei persoane. Ca atare, nu știm cu adevărat cum se descurcă lucrătorii în schimburi, cum ar fi piloții sau medicii, cu rutina lor neobișnuită de somn.

Timp de șase ore pe zi, știm surprinzător de puține despre cum funcționează creierul uman. Indiferent dacă este adormită sau trează, mintea după miezul nopții este un mister.

Vă mai recomandăm și:

Un nou studiu evaluează tratamentul farmacologic pentru insomnie

Somnul excesiv poate provoca hipertensiune arterială sau accident vascular cerebral

Problemele de somn pot duce la depresie la adolescenți, sugerează studiile

Somnolența la pacienții cu Alzheimer, cauzată de leziuni ale neuronilor responsabili cu starea de veghe