Diabetul de tip 3. Simptome, cauze și tratament

Cu toate că cei mai mulți dintre noi sunt familiarizați cu diabetul de tip 1 și tip 2, este posibil să nu fi întâlnit până acum termenul „diabet de tip 3”. În primul rând, acest lucru nu trebuie confundat cu diabetul de tip 3c, care este cu totul altceva. Este totuși, legat de rezistența la insulină a creierului.

A fi diagnosticat ca rezistent la insulină înseamnă, în general, că cineva este fie prediabetic, fie are diabet de tip 2. Dar oamenii de știință au propus că poate duce, de asemenea, la lipsa de glucoză în neuronii creierului, care este necesară pentru o funcționare adecvată, iar acest lucru poate duce la simptome ale bolii Alzheimer.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Deși diabetul de tip 3 nu este o afecțiune de sănătate recunoscută oficial, în 2008, dr. Suzanne de la Monte și dr. Jack Wands de la Universitatea Brown au propus ideea ca boala Alzheimer să poată fi denumită „diabet de tip 3” datorită legăturilor sale puternice cu rezistența la insulină, indică Live Science.

Rezistența la insulină poate fi o cauză principală a demenței, deoarece această deficiență a metabolizării glucozei la nivelul creierului contribuie la simptome precum pierderea memoriei, scăderea abilităților de judecată și de raționament.

Ce este diabetul de tip 3?

Diabetul de tip 3 nu este un termen recunoscut medical și nu este ceva folosit de medici atunci cânt vine vorba de diagnosticare. Cu toate acestea, rezistența la insulină și scăderea semnalizării insulinei în creier pot juca un rol în dezvoltarea bolii Alzheimer. Mai mult, riscul de a dezvolta boala Alzheimer este semnificativ mai mare la cei cu diabet de tip 2. Ca atare, termenul „diabet de tip 3” a fost folosit în mod colocvial de unii specialiști  în domeniu pentru a ilustra aceste legături.

Un studiu publicat în Revista Lancet pentru Neurologie leagă diabetul de scăderea sănătății creierului și indică faptul că tratamentele care restabilesc funcția insulinei cerebrale pot oferi beneficii terapeutice celor cu boala Alzheimer. Dr. William H Frey II, un specialist în afecțiunea Alzheimer din cadrul Health Partners Center for Memory and Aging explică faptul că boala provoacă declin cognitiv la pacienți. „Alzheimer este o boală degenerativă a creierului care cauzează peste 60% din cazurile de demență”, spune acesta. „Se caracterizează prin pierderi de memorie, în special amintiri pe termen scurt sau recente, declin cognitiv și modificări ale comportamentului, iar toate acestea se agravează progresiv în timp.”

„Diabetul de tip 3 nu este o afecțiune de sănătate recunoscută oficial și nu este utilizat în scopuri de diagnostic. Diferă de diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2, care fac ca nivelul zahărului din sânge să devină prea ridicat din cauza problemelor cu un hormon numit insulină. Unii oameni de știință emit ipoteza că dereglarea insulinei în creier cauzează demență și folosesc diabetul de tip 3 ca termen pentru a descrie boala Alzheimer, o afecțiune neurologică progresivă care este cea mai frecventă cauză a demenței.”, spune Dr. Tariq Mahmood, medic și director medical la Concepto Diagnostics.

Simptomele și diagnosticarea diabetului de tip 3

Mahmood explică că, deși „diabetul de tip 3” nu este un diagnostic oficial, medicii pot diagnostica boala Alzheimer, care afectează mai multe funcții ale creierului pe parcursul mai multor ani. „Problemele minore de memorie sunt de obicei primul semn”, spune el. „Simptome mai specifice pot include confuzie, dificultăți de planificare, dezorientare, pierdere și schimbări de personalitate.”

Simptomele incipiente și de mijloc ale bolii Alzheimer sunt:

• tulburări de judecată;
• pierderi de memorie;
• confuzie;
• agitație și anxietate;
• probleme cu cititul, scrisul și numerele;
• dificultăți în a recunoaște familia și apropiații;
• gânduri haotice;
• lipsa controlului.

Aceste simptome se dezvoltă de obicei până la un punct în care pacienții nu pot înghiți, își pierd controlul intestinal și în cele din urmă dispar. Adesea, persoanele cu Alzheimer mor din cauza pneumoniei de aspirație. Acest lucru se dezvoltă atunci când alimentele sau lichidele trec în plămâni în loc de aer din cauza problemelor de înghițire, după cum afirmă Institutul Național pentru Îmbătrânire.

Care sunt cauzele diabetului de tip 3?

O analiză a rezistenței la insulină din revista Frontiers in Neuroscience indică faptul că insulina leagă mai multe afecțiuni, cum ar fi obezitatea, demența și diabetul și recomandă utilizarea potențială a medicamentelor antidiabetice pentru a trata demența. În plus, studiul explorează legătura dintre demență și o sarcină alostatică ridicată, care este povara creată de stres, evenimente de viață și alte provocări de mediu.

Mahmood ne spune că, deși știința nu este clară cu privire la cauza specifică a bolii Alzeimer, o combinație de factori poate fi în joc. „Se crede că modificările neurologice legate de vârstă, combinate cu factori genetici, de mediu și stilul de viață pot contribui la aceasta”, spune el. „Vârsta este cel mai important factor de risc cunoscut pentru boala Alzheimer datorită, printre altele, atrofierii unor părți ale creierului. Atrofia este pierderea țesutului cerebral, ceea ce înseamnă că se poate micșora, subția sau se poate pierde complet.”

Dar dr. Frey explică că îmbătrânirea generală nu este singurul factor de risc asociat cu dezvoltarea bolii Alzheimer. „Îmbătrânirea este factorul de risc major pentru boala Alzheimer, dar această afecțiune nu este o parte normală a îmbătrânirii”, spune el. „Istoricul familial al bolii Alzheimer și modificările genetice pot crește, de asemenea, riscul, dar persoanele fără antecedente familiale pot avea în continuare boala Alzheimer. Un istoric de leziuni cerebrale traumatice moderate poate crește semnificativ riscul de a dezvolta boala.

Metode de tratament

Cercetările efectuate de Dr. Frey au fost unele de pionierat în domeniul rezistenței la insulină și al bolii Alzheimer. În 2022, el a publicat o lucrare, împreună cu Indira Rao și colegii din revista Pharmaceuticals care confirmă regiunile creierului în care absorbția și metabolizarea zahărului din sânge sunt deficitare la cei cu boala Alzheimer și explică că insulina intranazală (insulina administrată până la nas) poate ajuta la hipometabolismul glucozei cerebrale, care este o caracteristică ce se găsește frecvent la cei cu Alzheimer, Parkinson și alte tulburări neurodegenerative.

„Deoarece semnalizarea insuficientă a insulinei contribuie la pierderea energiei celulelor creierului la persoanele cu boala Alzheimer, am propus pentru prima dată insulina intranazală ca tratament pentru boala Alzheimer, în urmă cu aproximativ 22 de ani”, spune el. „Insulina intranazală livrează și direcționează insulina către creier de-a lungul nervilor implicați în miros, fără a modifica nivelul de insulină sau zahăr din sânge.”

Dr. Mahmood ne spune că, deși, din păcate, nu există un remediu pentru boala Alzheimer, sunt disponibile tratamente pentru cei cu această afecțiune. „Există medicamente și tratamente care pot reduce simptomele pe o bază temporară”, spune el. „Cele două medicamente principale în acest moment sunt inhibitorii de acetilcolinesterază (AChE), care ajută celulele nervoase să comunice între ele și memantina, care blochează efectele glutamatului excesiv, acesta fiind  un neurotransmițător eliberat de celulele nervoase care joacă un rol major în învățare și memorie.”

Poate fi prevenit diabetul de tip 3?

O analiză din Journal of Alzheimer’s Disease indică faptul că meditația poate ajuta la prevenirea bolii Alzheimer, deoarece reduce sarcina alostatică, care a fost legată de dezvoltarea mai multor tulburări cognitive. Doar 12 minute de meditație pe zi a arătat că îmbunătățește somnul, scade depresia, reduce anxietatea, reglează genele inflamatorii, reglează genele sistemului imunitar și îmbunătățește genele de reglare a insulinei și a glucozei.

Dr. Mahmood ne spune că o viață sănătoasă generală este recomandată pentru a vă reduce și riscul, deși alți factori de risc sunt necontrolați. „Din păcate, nu există nicio modalitate de a preveni boala Alzheimer în acest moment”, spune el. „A trăi un stil de viață sănătos îți poate reduce riscul, dar schimbările neurologice legate de vârstă și factorii genetici sunt imposibil de rezolvat. Boala cardiovasculară a fost asociată cu un risc crescut de apariție a bolii Alzheimer, așa că este util să ai o dietă echilibrată, să te asiguri că faci 150 de minute de mișcare pe săptămână, să limitezi consumul de alcool și să renunți la fumat.”

Dr. Frey este de acord că o viață sănătoasă generală este o cale de acțiune înțeleaptă pentru a evita boala Alzheimer. De asemenea, recomandă să vă protejați capul. „Menținerea unui stil de viață sănătos, inclusiv activitatea fizică regulată, evitarea rănilor la cap prin purtarea centurii de siguranță în vehicule și a căștii în timpul sportului, consumul de alimente sănătoase și menținerea activității sociale pot ajuta la reducerea riscului de apariție a bolii Alzheimer”, spune el.

Vă mai recomandăm și:

Moment de cotitură pentru Alzheimer. Un studiu a confirmat o legătură genetică importantă

Depresie, anxietate și Alzheimer, observate la șoarecii hrăniți cu diete grase timp de 30 de săptămâni

Vaccinul antigripal ar putea oferi protecție împotriva Alzheimer. Descoperirea i-a surprins pe cercetători!

Declinul cognitiv al câinilor ar putea ajuta oamenii care suferă de Alzheimer