Muzica poate îmbunătăți memoria. Ce spun cercetătorii despre asta?

Cercetătorii au folosit cântecele celebrei trupe The Beatles pentru a studia modul în care muzica poate îmbunătăți memoria.

Atunci când Paul McCartney a scris „Get Back”, nu bănuia cât de utilă sau relevantă va deveni melodia sa pentru meloterapeuți.

• Galaxiile UFO, ciudățeniile cosmice pe care astronomii le pot vedea abia acum, cu ajutorul Telescopului Webb
• Motive să fim optimiști: Inovațiile din știință care fac lumea mai bună

Refrenul acestui cântec, „Get back to where you once belonged” (Revino în locul de care ai aparținut cândva), i-ar putea aparține la fel de bine unui terapeut care încurajează un pacient cu demență să-și amintească o întâmplare îndepărtată. Într-o nouă cercetare, profesoara de muzică Psyche Loui exact asta face.

Cum s-a descoperit faptul că muzica poate îmbunătăți memoria?

În lucrarea publicată în Scientific Reports, Loui a descris cum a descoperit că pentru adulții în vârstă care ascultă melodiile lor preferate, printre care și cele ale celebrei trupe The Beatles, conectivitatea creierului a crescut.

Mai exact, Loui și echipa ei multidisciplinară de meloterapeuți, neurologi și experți în psihiatrie geriatrică au descoperit că muzica a făcut o punte între sistemul auditiv al creierului și sistemul de recompensă, zona care guvernează motivația.

„În cadrul muzicii există această conexiune funcțională între sistemul auditiv și sistemul de recompensă și de aceea muzica este atât de specială și capabilă să folosească aceste funcții cognitive aparent foarte generale, care sunt dintr-o dată foarte activate la persoanele cu demență care ascultă muzică” a spus Loui, care conduce Laboratorul de imagistică muzicală și dinamică neuronală.

Terapia prin muzică

Ideea originală pentru cercetarea modului prin care muzica poate îmbunătăți memoria a apărut din experiențele proprii ale lui Loui avute când le punea muzică bătrânilor din aziluri. Ea și-a amintit cum oamenii care nu reușeau să termine o propoziție sau un gând începeau brusc să fredoneze melodia pusă de ea.

„Muzica pare să activeze creierul într-un mod diferit de orice altceva”, a spus Loui.

Cercetătorii i-au cerut unui grup de adulți cu vârste cuprinse între 54 și 89 de ani din zona Boston să asculte o serie de melodii timp de o oră în fiecare zi timp de opt săptămâni și să țină un jurnal despre răspunsul lor la muzică. Loui și echipa a scanat creierul participanților înainte și după ascultare pentru a măsura răspunsul neurologic al acestora.

Listele de redare au fost foarte personalizate și au prezentat o combinație de melodii auto-selectate de către participanți, care conțineau piese de la The Beatles și până la Bruce Springsteen, și un amestec preselectat de piese clasice, melodii pop și rock și compoziții noi create de Hubert Ho, profesor asociat de muzică la Universitatea Northeastern.

Participanții evaluau apoi fiecare melodie în funcție de cât de mult le-a plăcut și de cât li se părea de familiară, relatează Medical Xpress.

Muzica poate îmbunătăți memoria, mai ales dacă asculți melodiile preferate

„Cea mai importantă lecție pe care am învățat-o de la meloterapeuți a fost că nu există un tip de muzică care funcționează cel mai bine”, a spus Loui.

Ceea ce au descoperit cercetătorii a fost uimitor: muzica crea, în esență, un canal auditiv direct către cortexul prefrontal medial, centrul de recompensă al creierului. În special, cortexul prefrontal medial „este una dintre zonele care își pierde activitatea și conectivitatea funcțională la adulții în vârstă, în special la persoanele cu demență”, a spus Loui.

Melodiile care erau atât familiare, cât și apreciate tindeau să activeze mai mult zonele auditive și de recompensă. Cu toate acestea, muzica pe care participanții au selectat-o ei înșiși a oferit o conexiune și mai puternică între aceste două zone ale creierului.

„Acesta ar putea fi mecanismul central al schimbărilor care se întâmplă în creier atunci când asculți muzică și când asculți muzică în mod constant, persistent și atent pe parcursul unei intervenții terapeutice”, a spus Loui.

Meloterapia, utilă în îmbunătățirea sănătății creierului

Loui speră că acest studiu, care este unul dintre primele care documentează schimbările neurologice date de expunerea prelungită la terapia bazată pe muzică, ar putea avea un impact semnificativ într-un domeniu care a crescut rapid în proeminență.

Institutul Național de Sănătate din SUA promovează în prezent inițiative în jurul terapiei prin muzică, iar Consiliul global pentru sănătatea creierului al AARP a convocat recent un grup, la care a participat și Loui, pentru a examina dovezile influenței muzicii asupra sănătății creierului.

În cele din urmă, grupul a formulat recomandări despre modul în care oamenii cu vârste de la 50 de ani în sus pot încorpora muzica în viața lor pentru a promova bunăstarea mentală.

Beneficiile ascunse ale muzicii

Abilitatea muzicii de a calma adulții în vârstă și persoanele cu boli mintale este bine documentată, a spus Loui; dar ceea ce este mai puțin cunoscut este cum și în ce măsură muzica poate îmbunătăți memoria, cogniția și funcțiile executive.

„Lucrăm la asta în prezent și cred că ar putea exista ceva în legătură cu faptul că muzica este o artă care își arată efectele de-a lungul timpului”, a spus Loui.

„De exemplu, când asculți un ritm și apoi ții ritmul bătând din picior. Acest tip de proces implică sistemele de recompensă ale creierului și sistemele cognitive în moduri care ar putea fi benefice pentru funcțiile cognitive pe termen lung”, spune cercetătoarea.

Un viitor ajutor pentru persoanele cu tulburări cognitive

În viitor, Loui speră să-și extindă studiul la adulții în vârstă care au tulburări cognitive și neurodegenerative, oameni care ar putea beneficia și mai mult de efectele terapiei muzicale.

„Încercăm să proiectăm aceste noi terapii pentru a profita de proprietățile ritmice ale muzicii și de proprietățile ritmice ale creierului, iar sincronizarea neuronilor cu semnalele acustice ale muzicii ar putea fi utilă pentru îmbunătățirea cogniției”, a mai spus Loui.

Vă recomandăm să citiți și:

Poluanții din sol pot dăuna inimii. Cât de mult ne afectează sănătatea?

Noi compuși care distrug leucemia, descoperiți de cercetători

Somnul declanșat de stres îi poate ajuta pe șoareci să facă față anxietății ulterioare

Oasele astronauților arată efectele devastatoare ale vieții în spațiu