Boala ficatului gras, asociată cu un risc mai mare de demență
Persoanele care suferă de boala ficatului gras non-alcoolic, o acumulare de celule adipoase în ficat, pot avea un risc mai mare de demență.
Un studiu despre această asociere a fost publicat în numărul online al revistei Neurology. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că persoanele cu această formă de boală hepatică care au și boli de inimă sau care au suferit un accident vascular cerebral pot avea un risc și mai mare de demență.
Boala ficatului gras non-alcoolic afectează până la 25% dintre oamenii din întreaga lume și este cea mai frecventă formă cronică de boală hepatică. Deoarece adesea nu există simptome, mulți oameni nu știu că o au. Atunci când oamenii au simptome, acestea pot include oboseală și durere sau disconfort în abdomen, în partea din dreapta sus.
Boala ficatului gras non-alcoolic este cauzată de obezitate și diabet
În timp ce consumul excesiv de alcool poate provoca varianta aloolică a bolii, varianta non-alcoolică poate fi cauzată de obezitate și alte afecțiuni asociate, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul de tip 2. La un procent mic de oameni, boala poate duce la inflamarea sau afectarea ficatului.
„Factorii de risc obișnuiți atât pentru boala hepatică alcoolică, cât și pentru demență includ tulburări metabolice precum hipertensiunea arterială, diabetul și obezitatea”, a spus dr. Ying Shang, autoare a studiului, de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia.
„Așadar, studiul nostru a încercat să determine dacă există o legătură între această formă de boală hepatică și riscul de demență al unei persoane , independent de acești factori de risc”, a mai spus ea, citată de Medical Xpress.
Un studiu de lungă durată
Pentru studiu, cercetătorii au analizat 30 de ani de înregistrări naționale ale pacienților suedezi și au identificat 2.898 de persoane cu vârste de cel puțin 65 de ani care au fost diagnosticate cu boala ficatului gras non-alcoolic. Cercetătorii au identificat apoi 28.357 de persoane care nu sufereau de această boală, făcându-se ajustările necesare pentru vârstă, sex și orașul de reședință la vârsta diagnosticării.
După o medie de peste cinci ani de urmărire, 145 de persoane cu boala hepatică non-alcoolică, sau 5%, au fost diagnosticate cu demență, în comparație cu 1.291 de persoane fără boală hepatică, sau 4,6%.
Cercetătorii au ajustat pentru factorii de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul, și au descoperit că, în comparație cu persoanele fără boală hepatică, persoanele cu boală hepatică non-alcoolică au avut o rată de demență cu 38% mai mare în general.
Oamenii care suferă de boala ficatului gras non-alcoolic au risc crescut de demență
Studiind în mod specific demența vasculară cauzată de fluxul sanguin inadecvat către creier, cercetătorii au descoperit că persoanele cu boală hepatică non-alcoolică au o rată de demență cu 44% mai mare decât persoanele fără boală hepatică. Cercetătorii nu au găsit o rată mai mare a bolii Alzheimer.
Persoanele cu boli hepatice care au avut și boli de inimă au avut un risc de demență cu 50% mai mare. Cele care au avut boli hepatice și accident vascular cerebral au avut un risc de demență de peste 2,5 ori mai mare.
Un progres către tratamente mai bune
„Studiul nostru arată că boala ficatului gras non-alcoolic este asociată cu dezvoltarea demenței, care poate fi determinată în principal de leziuni vasculare din creier”, a spus Shang.
„Aceste rezultate evidențiază posibilitatea ca tratamentul țintit al acestei forme de boală hepatică și a bolilor cardiovasculare concomitente să poată reduce riscul de demență”, adaugă ea.
O limitare a studiului a fost aceea că boala hepatică non-alcoolică este subdiagnosticată, deoarece oamenii adesea nu prezintă simptome. Shang a spus că acest lucru ar putea duce la subestimarea asocierii dintre boala ficatului gras non-alcoolic și demență.
Vă recomandăm să citiți și:
Gata cu mâncatul compulsiv! Semnalul din creier care controlează consumul de alimente, descoperit
Cancerul mamar se răspândește mai agresiv noaptea, arată un nou studiu
Pacienții tratați prin metoda CRISPR, încă „vindecați” ani mai târziu. Concluziile unui nou studiu