NASA explică de ce unele planete au nori de nisip
Norii de pe Pământ sunt formați din apă, dar pe unele planete ei constau din substanțe chimice precum amoniacul și hidrosulfura de amoniu. Alte planete pot avea nori de nisip, familia de minerale care formează roci care alcătuiesc peste 90% din scoarța terestră.
Cum se formează acești nori de grăunțe mici de praf?
Un nou studiu al NASA ar putea conține răspunsurile, potrivit unui comunicat de presă al agenției spațiale publicat pe 7 iulie.
Cum se pot forma nori de nisip?
Cercetarea descifrează intervalul de temperatură la care se pot forma nori de nisip în atmosfera unei planete îndepărtate. Cercetătorii au ajuns la concluziile lor folosind datele pe care telescopul spațial Spitzer, al NASA, acum pensionat, le-a colectat de la pitice maro, o categorie de obiecte cerești cuprinsă între planete și stele.
„Înțelegerea atmosferelor piticelor maro și a planetelor în care se pot forma norii de silicat ne poate ajuta să înțelegem ce am putea vedea în atmosfera unei planete care este mai aproape ca dimensiune și temperatură de Pământ”, a spus Stanimir Metchev, profesor de studii exoplanetare la Western University in London, din Ontario, Canada.
Norii, indiferent din ce sunt formați, se dezvoltă în același mod de bază. Ingredientul se încălzește până devine vapori. Apoi este prins și răcit până se condensează. Substanțele chimice precum apa, sarea, amoniacul și sulful pot forma nori.
La fel poate și silicatul, dar asta se întâmplă doar pe lumi extrem de fierbinți (cum ar fi piticele maro), deoarece roca se vaporizează la o temperatură extrem de ridicată, scrie Interesting Engineering.
La ce temperaturi se formează astfel de nori?
Pentru a înțelege cu adevărat formarea norilor pe piticele maro, astronomii au adunat peste 100 de detecții marginale și le-au grupat în funcție de temperatură. Ei au observat că toate se încadrau în intervalul de temperatură prevăzut pentru locul unde ar trebui să se formeze norii de silicat: între aproximativ 1.900 de grade Fahrenheit (aproximativ 1.000 de grade Celsius) și 3.100 F (1.700 C).
„A trebuit să analizăm în profunzime datele Spitzer pentru a găsi aceste pitice maro unde existau indicii de nori de silicat și chiar nu știam ce vom găsi”, a spus Genaro Suárez, cercetător postdoctoral la Western University, din Canada, și autor principal al noului studiu.
„Am fost foarte surprinși de cât de puternică a fost concluzia odată ce am avut datele potrivite pentru analiză”, a mai spus Suárez.
Temperatura potrivită
Cercetătorii au ajuns la concluzia că temperatura trebuie să fie exactă pentru ca acești nori să se formeze. În atmosferele mai fierbinți decât limita superioară a intervalului identificat, silicații au devenit vapori. De cealaltă parte, o temperatură sub limita inferioară a produs nori care s-au transformat în ploaie sau s-au scufundat mai jos în atmosferă.
Studiul este publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Vă recomandăm să citiți și:
O stea în trecere care ar modifica orbita lui Neptun ar putea distruge întregul Sistem Solar
Astronomii au descoperit cea mai rapidă stea care călătorește în jurul unei găuri negre
Mostrele de rocă de pe Marte nu vor infecta Pământul cu o molimă marțiană, spun oamenii de știință
O nouă gaură în stratul de ozon, descoperită deasupra tropicelor. Cât de uriașă este?