Problemele de somn pot duce la depresie la adolescenți, sugerează studiile

Noi dovezi sugerează că problemele de somn, mult timp considerate a fi un simptom al depresiei adolescenților, ar putea fi de fapt cauza.

O nouă lucrare, publicată în Nature Reviews Psychology și condusă de Flinders University, din Australia, susține că o combinație de biologie și psihologie a somnului adolescenților îi predispune în mod unic pe tineri la dezvoltarea depresiei.

• Test de cultură generală. De ce coriandrul are gust de săpun pentru unii oameni?
• Iată cum roboții de la Boston Dynamics „urează” un Crăciun fericit!

Dr. Cele Richardson spune că problemele de somn precum un ritm circadian decalat, durata limitată a somnului și o oportunitate mai mare de gândire negativă în încercarea de a adormi au fost toți factori care contribuie la dezvoltarea depresiei.

Problemele de somn sunt extrem de comune la adolescenți

„Adolescenții sunt sub-populația cu cea mai cronică lipsă de somn din întreaga lume, atât în societățile vestice, cât și în cele din est, datele din întreaga lume sugerând că aceștia se culcă prea târziu și dorm prea puțin”, spune ea.

Cercetătorii au descoperit că o combinație de modificări de dezvoltare ale sistemelor biologice care controlează somnul și trezirea în această perioadă din viața oamenilor, mai degrabă decât factori precum utilizarea tehnologiei seara, oferă căi unice către depresie.

„Primul factor este o creștere lentă a somnolenței pe parcursul zilei, care întârzie apariția somnului la adolescenții mai în vârstă. Deși adolescenții adorm mai târziu, școala încă începe devreme, ceea ce înseamnă că este greu pentru tineri să obțină un somn optim de 9,3 ore. Și această privare de somn crește, la rândul său, simptomele depresiei”, spune dr. Richardson.

„În al doilea rând, dificultatea de a adormi este înrăutățită și mai mult de o întârziere în sincronizarea ritmului circadian, care apare în dezvoltarea adolescenților, iar un ceas corporal cu sincronizare târzie este asociat în mod constant cu un risc crescut de depresie”, explică ea.

„Aceste modificări ale somnului determinate fiziologic oferă oportunitatea unei a treia căi către depresie, care este mai psihologică: oportunitatea pentru gândire negativă repetată (îngrijorare și ruminare), care din nou este legată de niveluri mai ridicate de depresie la adolescenți”, subliniază cercetătoarea.

Posibile rezolvări

Cercetătorii spun că intervențiile în cadrul somnului bazate pe dovezi (terapia cu lumină puternică, utilizarea melatoninei și tehnicile de terapie cognitiv-comportamentală) ar putea fi o cale nouă pentru atenuarea simptomelor depresive la tineri, notează Medical Xpress.

„Cercetările ulterioare privind rolul somnului în depresie ne pot ajuta, de asemenea, să dezvoltăm abordări mai eficiente de prevenire, astfel încât să putem opri apariția depresiei, cel puțin pentru unii tineri”, spune dr. Richardson, care conduce un studiu clinic la University of Western Australia (UWA), unde terapia cu lumină strălucitoare va fi adăugată unui tratament comun pentru depresie pentru a vedea dacă acest lucru îmbunătățește rezultatele pentru adolescenți.

Rolul școlii în a gestiona problemele de somn ale adolescenților

Dr. Gorica Micic, cercetător la Flinders Institute for Sleep Health și coautoare a noului studiu, spune că școlile și comunitățile ar putea include educația pentru somn în programele de învățământ pentru a sprijini bunăstarea tinerilor la această vârstă vulnerabilă.

„Având în vedere că factorii biologici și fiziologici contribuie în mod semnificativ la această manifestare, cunoștințele de bază despre somn și despre ceea ce se întâmplă în timpul acestuia în adolescență îi pot ajuta pe tineri să-și înțeleagă și să-și gestioneze mai bine somnul”, spune dr. Micic.

Rolul părinților

Dr. Michelle Short, tot de la Flinders University, spune că o parte din sarcină le revine și părinților.

„Familiile ar putea sprijini somnul și sănătatea mintală a adolescenților prin stabilirea de limite în jurul orelor de culcare în nopțile de școală, în timp ce școlile le-ar putea permite elevilor să înceapă cursurile la 8:30 sau mai târziu și să se abțină de la programarea activităților extracurriculare înainte de școală”, spune dr. Short.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce este „mersul nordic”? Un studiu arată că îmbunătățește capacitatea funcțională a oamenilor cu afecțiuni ale inimii

Un medicament comun pentru epilepsie poate cauza malformații la naștere. Care sunt cauzele?

Expunerea repetată la uragane este legată de simptome psihologice adverse, conform unui nou studiu

Oamenii de știință au deslușit misterul unor gene esențiale pentru dezvoltarea creierului