Dezechilibrul de energie de pe Pământ este cel mai important indicator pentru a măsura dimensiunea și efectele schimbărilor climatice, potrivit unui nou studiu.
Distinsul cercetător de la Centrul Național de Cercetare Atmosferică (NCAR) și autorul principal, Kevin Trenberth, împreună cu cercetătorul în domeniul climei și co-autorul Lijing Cheng, au realizat un nou inventar complet al tuturor surselor de exces de căldură de pe Pământ.
Ei au studiat schimbările de energie din atmosferă, ocean, uscat și gheață ca și componente ale sistemului climatic din 2000 până în 2019 și au comparat acest lucru cu radiația din partea superioară a atmosferei Pământului pentru a găsi dezechilibrul.
„Dezechilibrul energetic se calculează analizând câtă căldură este absorbită de la Soare și câtă este capabilă să radieze înapoi în spațiu”, explică Trenberth, autorul studiului publicat în Environmental Research: Climate.
„Nu este încă posibil să se măsoare direct dezechilibrul, singura modalitate practică de a-l estima este prin intermediul unui inventar al schimbărilor de energie”.
Înțelegerea câștigului net de energie al sistemului climatic de la toate originile, a cantității de energie suplimentară și a locului în care aceasta este redistribuită în sistemul Pământului este vitală pentru a informa și, astfel, pentru a aborda criza climatică.
Anterior, cercetările climatice s-au concentrat pe creșterea temperaturii medii globale la suprafața Pământului. Cu toate acestea, acesta este doar un rezultat al dezechilibrului energetic total pe care îl are de înfruntat Pământul.
Excesul de energie afectează sistemele meteorologice, crescând în mod direct numărul sau intensitatea evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi ploile abundente și inundațiile, uraganele, secetele, valurile de căldură și incendiile de vegetație, scrie Phys.org.
Fenomenele meteorologice deplasează energia și ajută sistemul climatic să scape de energie prin radiație în spațiu, ceea ce afectează, de asemenea, creșterea temperaturii la nivel global.
Studiul a mai arătat că 93% din căldura suplimentară rezultată în urma dezechilibrului ajunge în oceanele Pământului, crescând temperatura globală a acestora și nivelul mării, ceea ce a făcut ca anul 2021 să fie cel mai fierbinte an înregistrat până în prezent la nivel global.
„Modelarea dezechilibrului energetic al Pământului este o provocare, iar observațiile relevante și sinteza acestora necesită îmbunătățiri. Înțelegerea modului în care toate formele de energie sunt distribuite pe glob și sunt sechestrate sau radiate înapoi în spațiu ne va oferi o mai bună înțelegere a viitorului nostru”, adaugă Lijing Cheng, co-autor al studiului.
Praful spațial de pe Venus ar putea ajuta la curățarea aerului de pe Pământ
Prin câte ere glaciare a trecut Pământul?
O furtună solară neașteptată a lovit Pământul. Cât de puternică a fost și ce a provocat?