Microbi necunoscuți până acum, blocați în ghețari, ar putea declanșa noi pandemii dacă sunt eliberați

Un nou studiu a descoperit sute de microbi noi în ghețarii care se topesc, dintre care unii ar putea fi patogeni.

Oamenii de știință au descoperit peste 900 de specii de microbi nemaivăzute până acum care trăiesc în interiorul ghețarilor de pe platoul tibetan. Analiza genomurilor microbilor a dezvăluit că unii au potențialul de a genera noi pandemii, dacă topirea rapidă cauzată de schimbările climatice îi eliberează din închisorile lor înghețate.

În cadrul unui nou studiu, cercetătorii de la Academia Chineză de Științe au prelevat mostre de gheață de la 21 de ghețari de pe Platoul Tibetan – o regiune de mare altitudine din Asia, încadrată între lanțul muntos Himalaya, la sud, și deșertul Taklamakan, la nord.

Echipa a secvențiat apoi ADN-ul organismelor microscopice închise în gheață, creând o bază de date masivă de genomuri de microbi pe care au numit-o catalogul Tibetan Glacier Genome and Gene (TG2G). Este pentru prima dată când o comunitate microbiană ascunsă în interiorul unui ghețar a fost secvențiată genetic.

Topirea cauzată de schimbările climatice ar putea elibera sute de microbi

Echipa a descoperit 968 de specii microbiene înghețate – în principal bacterii, dar și alge, archaea și ciuperci, au raportat cercetătorii în revista Nature Biotechnology. Dar, poate și mai surprinzător, aproximativ 98% dintre aceste specii erau complet noi pentru știință.

Acest nivel de diversitate microbiană a fost neașteptat din cauza provocărilor asociate cu viața în interiorul ghețarilor, au declarat cercetătorii. „În ciuda condițiilor extreme de mediu, cum ar fi temperaturile scăzute, nivelurile ridicate de radiații solare, ciclurile periodice de îngheț-dezgheț și limitarea nutrienților, suprafețele ghețarilor susțin o gamă diversă de viață”, au scris autorii studiului.

Cercetătorii nu sunt siguri cât de vechi sunt unii dintre acești microbi. Studii anterioare au arătat că este posibil să reînvie microbi care au fost prinși în gheață timp de până la 10.000 de ani, potrivit studiului.

Echipa a descoperit 968 de specii microbiene înghețate

Aceasta nu este prima dată când oamenii de știință au descoperit o abundență surprinzătoare de microbi care trăiesc în ghețarii tibetani. În ianuarie 2020, o echipă care a analizat carote de gheață dintr-un singur ghețar a descoperit 33 de grupuri diferite de virusuri care trăiesc în gheață, dintre care 28 nu fuseseră văzute niciodată înainte.

Diversitatea microbiană surprinzătoare din interiorul ghețarilor, coroborată cu o creștere a topirii ghețarilor din cauza schimbărilor climatice, sporește șansele ca microbii potențial periculoși – cel mai probabil bacteriile – să scape și să facă ravagii, au declarat cercetătorii.

Dovezile sugerează că unele dintre bacteriile nou descoperite ar putea fi foarte periculoase pentru oameni și alte organisme. Echipa a identificat 27.000 de potențiali factori de virulență – molecule care ajută bacteriile să invadeze și să colonizeze gazde potențiale.

Cercetătorii au avertizat că aproximativ 47% dintre acești factori de virulență nu au mai fost văzuți până acum și, prin urmare, nu există nicio modalitate de a ști cât de dăunătoare ar putea fi bacteriile.

Microbi care nu au mai fost văzuți până acum

Chiar dacă aceste bacterii potențial patogene nu supraviețuiesc mult timp după ce au scăpat din ghețari, ele pot cauza probleme, au spus cercetătorii. Bacteriile au capacitatea unică de a schimba secțiuni mari din ADN-ul lor, cunoscute sub numele de elemente genetice mobile (MGE), cu alte bacterii.

Astfel, chiar dacă bacteriile glaciare mor la scurt timp după ce au fost dezghețate, ele pot transmite o parte din virulența lor altor bacterii pe care le întâlnesc. Această interacțiune genetică între microbii ghețarilor și microorganismele moderne „ar putea fi deosebit de periculoasă”, au scris cercetătorii, potrivit Live Science.

Ghețarii de pe platoul tibetan ar putea fi un punct fierbinte pentru declanșarea unor viitoare pandemii, deoarece aceștia alimentează cu apă dulce o serie de cursuri de apă, inclusiv râul Yangtze, râul Galben și râul Gange, care alimentează două dintre cele mai populate țări din lume: China și India. Pandemiile se răspândesc rapid în zonele foarte populate, așa cum a văzut lumea în timpul pandemiei COVID-19.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Microbii antici ne pot ajuta să găsim forme de viață extraterestră. Ce au descoperit cercetătorii?

Microbii de pe fundul mărilor pământene ne-ar putea ajuta să găsim extratereștri

Microbii intestinali pot influența riscul și gravitatea unui atac cerebral

Microbii din pădure care pot supraviețui mega-incendiilor. Ce spun cercetătorii?