Vremea rea produce „furtuna perfectă” pentru cei care suferă de astm, iar cazurile sunt în creștere
Astmul cauzat de furtuni nu este doar „o mică neplăcere”, ci este o adevărată amenințare la adresa sănătății oamenilor.
Pentru persoanele cu alergii grave sau astm bronșic, vremea furtunoasă poate fi o amenințare serioasă pentru sănătate. Așa-numitul „astm de furtună” a fost raportat pentru prima dată în anii 1980 în Anglia și Australia, iar cazurile continuă să apară.
Imediat după ce o serie furtuni puternice au trecut prin Melbourne, Australia, în 2016, peste 9.000 de persoane au solicitat îngrijiri medicale urgente pentru astm. Unitățile medicale au fost copleșite și cel puțin opt persoane au murit. Este neobișnuit, dar înțelegerea acestui declanșator le poate ajuta pe persoanele cu astm sau alergii sezoniere să-și păstreze sănătatea, notează Medical Xpress.
Ce este astmul de furtună?
Termenul descrie un atac de astm care începe sau se agravează după o furtună. Poate apărea la orice persoană cu astm bronșic, dar cel mai adesea afectează persoanele cu rinită alergică sezonieră, pe care mulți oameni o cunosc sub denumirea de febră a fânului sau, simplu, alergie. Anunțate de curgerea nasului, strănut și mâncărime a ochilor, alergiile sezoniere sunt adesea cel mai grave primăvara, vara sau la începutul toamnei.
Ploaia tinde să scadă nivelurile de polen, curățând aerul, și mulți oameni constată că vremea ploioasă tinde să reducă simptomele de astm declanșate de alergii. Dar furtunile pot agrava astmul din cauza unei secvențe unice de evenimente.
Care este legătura dintre astm și furtună?
Fluxurile de aer rece concentrează particulele de aer, cum ar fi polenul și mucegaiul;
Aceste particule de aer sunt duse în nori, unde umiditatea este ridicată;
În nori, vântul, umiditatea și fulgerele descompun particulele la o dimensiune care poate pătrunde cu ușurință în nas, sinusuri și plămâni;
Rafalele de vânt concentrează aceste particule mici, astfel încât cantități mari pot fi inhalate.
Ce anume crește riscul de a experimenta astm de furtună?
Potrivit unui nou studiu, publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology, 144 din 228 de persoane cu alergii sezoniere au raportat că au suferit de astm de furtună, adică 65%.
Și multe dintre atacurile de astm declanșate de furtuni nu au fost ușoare. Aproape jumătate dintre persoanele care au suferit un atac au cerut tratament de urgență în spital.
Pentru persoanele cu alergii sezoniere, factorii de risc de a se confrunta cu astm de furtună includ:
– simptome de astm slab controlate (evaluate printr-un chestionar standard de astm);
– un scor scăzut la un test de expirație rapidă (un test de respirație comun pentru astm);
– niveluri mai mari ale unui anumit anticorp (IgE specifică polenului de lolium);
– un număr mai mare de anumite celule sanguine (eozinofile, care tind să crească atunci când oamenii au afecțiuni alergice);
– niveluri mai mari de oxid nitric expirat (o măsurătoare a inflamației pulmonare în rândul persoanelor cu astm bronșic).
Nu toți oamenii cu acești factori de risc vor dezvolta astmul de furtună. Și chiar și printre cei care o fac, atacurile de astm nu vor apărea neapărat la fiecare furtună. Dar poate fi util să știi dacă te numeri printre cei expuși riscului, mai ales dacă locuiești într-o zonă în care furtunile sunt frecvente.
Astmul de furtună este o amenințare reală
Astmul de furtună poate părea mai mult o ciudățenie decât o amenințare serioasă pentru sănătatea publică. Dar atunci când afectează o populație mare, unitățile de urgență pot deveni copleșite, așa cum s-a întâmplat în timpul evenimentului de la Melbourne din 2016.
O mai bună înțelegere a momentului în care sunt așteptate aceste evenimente ar putea duce la sisteme avansate de avertizare, o pregătire îmbunătățită a centrelor de urgență și chiar la un tratament preventiv.
Vă recomandăm să citiți și:
Este consumul de lapte bun pentru dinții tăi? Iată ce spun specialiștii
Expunerea repetată la uragane este legată de simptome psihologice adverse, conform unui nou studiu
Tratarea depresiei ar putea fi ajutată de „bacteriile bune” din probiotice