Deep Longevity, împreună cu Nancy Etcoff, de la Harvard Medical School, a publicat un articol care descrie o abordare de învățare automată a psihologiei umane și, în special, a fericirii.
Autorii au folosit date din studiul Midlife in the US pentru a crea două modele digitale de psihologie umană, arată în lucrarea publicată în Aging-US.
Primul model este un ansamblu de rețele neuronale profunde care utilizează informații dintr-un sondaj psihologic pentru a prezice vârsta cronologică a respondenților și bunăstarea lor psihologică peste 10 ani. Acest model demonstrează traiectoriile legate de îmbătrânire ale minții umane.
De asemenea, acesta arată că abilitatea de a construi relații semnificative crește odată cu vârsta, la fel ca și autonomia mintală și stăpânirea mediului, scrie EurekAlert.
În același timp, indică faptul că accentul pus pe creșterea personală scade în mod constant, iar sentimentul de a avea un scop în viață scade abia după 40-50 de ani. Aceste constatări contribuie la discuția privind selectivitatea și adaptarea în contextul dezvoltării personalității adulților.
Cel de-al doilea model este o hartă auto-organizatoare dezvoltată ca bază a unui motor de recomandare pentru aplicații în domeniul sănătății mintale. Această tehnică de învățare împarte toți respondenții pe baza riscului de a dezvolta depresie și identifică cea mai scurtă cale spre stabilitate mintală pentru orice individ.
Pentru a demonstra potențialul acestui sistem, Deep Longevity a lansat un serviciu web FuturSelf, o aplicație online gratuită care permite utilizatorilor să efectueze testul psihologic.
La finalul evaluării, utilizatorii primesc un raport cu informații menite să le îmbunătățească bunăstarea mintală pe termen lung și se pot înscrie într-un program de orientare care le oferă un flux constant de recomandări alese de inteligența artificială.
Datele obținute cu privire la FuturSelf vor fi utilizate pentru a dezvolta în continuare abordarea digitală a Deep Longevity în ceea ce privește sănătatea mintală.
„Acest studiu oferă o perspectivă interesantă asupra vârstei psihologice, a bunăstării viitoare și a riscului de depresie și demonstrează o aplicație nouă a abordărilor de învățare automată la problemele de sănătate psihologică. De asemenea, extinde modul în care privim îmbătrânirea și tranzițiile prin etapele vieții și stările emoționale”, comentează profesorul Vadim Gladyshev de la Harvard Medical School.
Autorii intenționează să continue să studieze psihologia umană în contextul îmbătrânirii și al bunăstării pe termen lung. Aceștia lucrează la un studiu de urmărire privind efectul fericirii asupra măsurilor fiziologice ale îmbătrânirii.
De ce depinde fericirea românilor? Împlinirea profesională, pe primul loc
Un algoritm a fost antrenat să detecteze nefericirea de pe rețelele sociale
Este fericirea scrisă în genele noastre sau contează și alți factori? Iată ce spune știința
Fericirea este o salată. Legătura puternică dintre mâncare și modul în care ne simțim