Cum este afectat creierul uman de izolarea socială? Iată ce arată un studiu

De ce ne bucurăm de faptul că suntem în grupuri mari la festivaluri și alte evenimente publice? Potrivit ipotezei creierului social, acest lucru se datorează faptului că creierul uman a evoluat în mod special pentru a sprijini interacțiunile sociale. Studiile au arătat că apartenența la un grup poate duce la îmbunătățirea bunăstării și la creșterea satisfacției vieții.

Din păcate, însă, mulți oameni sunt singuri sau izolați social. Și dacă creierul uman a evoluat într-adevăr pentru interacțiunea socială, ar trebui să ne așteptăm ca acest lucru să-l afecteze în mod semnificativ. Un studiu recent publicat în Neurology arată că izolarea socială este legată de modificări ale structurii creierului și ale cogniției – procesul mintal de dobândire a cunoștințelor – și prezintă un risc crescut de demență la adulții în vârstă.

• Premieră în astronomie! O stea binară, detectată pentru prima dată în apropiere de gaura neagră supermasivă…
• Cât de mult „ne putrezește” Internetul creierul? Dovezile sunt tot mai greu de ignorat

Există deja o mulțime de dovezi în sprijinul ipotezei creierului social. Un studiu a cartografiat regiunile creierului asociate cu interacțiunea socială la aproximativ 7.000 de oameni. Acesta a arătat că regiunile creierului implicate în mod constant în diverse interacțiuni sociale sunt strâns legate de rețelele care susțin cunoașterea, inclusiv rețeaua implicită de bază – care este activă atunci când nu ne concentrăm asupra lumii exterioare, rețeaua de proeminență – care ne ajută să ne concentrăm atenția, rețeaua subcorticală – implicată în memorie, emoție și motivație și rețeaua executivă centrală â-care ne permite să ne reglam emoțiile.

Am vrut să analizăm mai îndeaproape modul în care izolarea socială afectează materia cenușie – regiunile creierului din stratul exterior al creierului, constând din neuroni. Prin urmare, am investigat date de la aproape 500.000 de persoane din baza de date Biobank, Marea Britanie- persoane cu o vârstă medie de 57 de ani, indică Science Alert.

Creierul social și izolarea socială

Oamenii au fost clasificați ca izolați social dacă locuiau singuri, dacă nu aveau contacte sociale lunare sau dacă nu participau la activități sociale săptămânale. Studiul a inclus și date neuroimagistice -IRM de la aproximativ 32.000 de persoane. Acest lucru a arătat că persoanele izolate social aveau o cunoaștere mai slabă, inclusiv în ceea ce privește memoria și timpul de reacție, și un volum mai scăzut de materie cenușie în multe părți din creierul uman.

Aceste zone includ regiunea temporală – care procesează sunetele și ajută la codificarea memoriei, lobul frontal – care este implicat în atenție, planificare și sarcini cognitive complexe și hipocampul – o zonă cheie implicată în învățare și memorie, care este de obicei afectată de timpuriu la persoanele care suferă de Alzheimer.

De asemenea, s-a găsit o legătură între volumele inferioare de materie cenușie și procesele genetice specifice care sunt implicate în boala Alzheimer. Au existat analize de durată cu participanții, 12 ani mai târziu. Acest lucru a arătat că cei care erau izolați social, dar nu singuri, aveau un risc cu 26% mai mare de demență.

Procesele subsidiare

Izolarea socială trebuie examinată mai detaliat în studiile viitoare pentru a determina mecanismele exacte din spatele efectelor profunde asupra creierului nostru. Dar este clar că, dacă ești izolat, s-ar putea să suferi de stres cronic. Acest lucru are la rândul său, un impact major asupra creierului și, de asemenea, asupra sănătății tale fizice.

Un alt factor poate fi acela că, dacă nu folosim anumite zone ale creierului, pierdem o parte din funcția lor. Un studiu cu șoferi de taxi a arătat că, cu cât au memorat mai multe rute și adrese, cu atât volumul hipocampusului a crescut.

Este posibil ca, dacă nu ne angajăm în mod regulat în discuții sociale, de exemplu, utilizarea limbajului și a altor procese cognitive, cum ar fi atenția și memoria, să se diminueze. Acest lucru ne poate afecta capacitatea de a face multe sarcini cognitive complexe – memoria și atenția sunt cruciale pentru gândirea cognitivă complexă în general.

Gestionarea singurătății

Știm că un set puternic de abilități de gândire de-a lungul vieții, numit „rezervă cognitivă”, poate fi construit prin menținerea creierului activ. O modalitate bună de a face acest lucru este prin a învăța lucruri noi, cum ar fi o altă limbă sau un instrument muzical. S-a demonstrat că rezerva cognitivă ameliorează cursul și severitatea îmbătrânirii. De exemplu, poate proteja împotriva unui număr de boli sau tulburări de sănătate mintală, inclusiv forme de demență, schizofrenie și depresie, în special după leziuni cerebrale traumatice.

Există, de asemenea, elemente ale stilului de viață care vă pot îmbunătăți cogniția și bunăstarea, printre care pot fi amintite o dietă sănătoasă și exerciții fizice. Pentru boala Alzheimer, există câteva tratamente farmacologice, dar eficacitatea acestora trebuie îmbunătățită și efectele secundare trebuie reduse. Există speranță că în viitor vor exista tratamente mai bune pentru îmbătrânire și demență.

Potrivit studiului, combaterea izolării sociale ar putea ajuta, de asemenea, în special la bătrânețe. Autoritățile sanitare ar trebui să facă mai mult pentru a verifica cine este izolat și să organizeze activități sociale pentru a-i ajuta. Atunci când oamenii nu sunt în măsură să interacționeze în persoană, tehnologia poate oferi un substitut. Cu toate acestea, acest lucru poate fi mai aplicabil generațiilor mai tinere care sunt familiarizate cu utilizarea tehnologiei pentru a comunica. Dar cu antrenament, poate fi eficient și în reducerea izolării sociale la adulții în vârstă.

Importanța interacțiunilor sociale

Interacțiunea socială este extrem de importantă. Un studiu a constatat că dimensiunea grupului nostru social este de fapt asociată cu volumul cortexului orbitofrontal – implicat în cogniția socială și emoție.

Dar de câți prieteni avem nevoie? Cercetătorii se referă adesea la „numărul lui Dunbar” pentru a descrie dimensiunea grupurilor sociale, constatând că nu suntem capabili să menținem mai mult de 150 de relații și, de obicei, gestionăm doar cinci relații apropiate.

Cu toate acestea, există unele rapoarte care sugerează o lipsă de dovezi empirice cu privire la numărul lui Dunbar și sunt necesare cercetări suplimentare privind dimensiunea optimă a grupurilor sociale. Este greu de combătut faptul că oamenii sunt animale sociale și se bucură de conexiunea cu ceilalți, indiferent de vârstă.

Vă mai recomandăm și:

Tabla Ouija, obiectul misterios care ar fi permis comunicarea cu lumea spiritelor

NASA a reluat comunicarea cu sonda Voyager 2, după o întrerupere de opt luni

Cum procesează creierul căldura drept durere? Noi indicii despre tulburările cerebrale

Valul de căldură din Europa a doborât recorduri de temperatură în Franța