Aplicația care detectează icterul sever la nou-născuți prin scanarea ochilor ar putea salva vieți în zonele care nu au acces la dispozitive scumpe de screening, sugerează un studiu făcut de cercetătorii de la UCL (University College London) și de la Universitatea din Ghana.
Aplicația de smartphone, numită neoSCB, a fost dezvoltată de clinicieni și ingineri de la UCL și a fost folosită pentru a detecta icterul la peste 300 de nou-născuți din Ghana, în urma unui studiu pilot pe 37 de nou-născuți realizat la University College London Hospital (UCLH) în 2020, scrie Medical Xpress.
Pentru studiul la scară largă, publicat în Paediatrics, echipa a testat peste 300 de bebeluși cu aplicația, care analizează imaginile capturate cu o cameră de smartphone pentru a cuantifica culoarea galbenă a părții albe a ochiului (sclera), un semn al icterului neonatal. Analiza îngălbenirii ochiului doar prin privire este nesigură, iar aplicația neoSCB poate oferi un diagnostic precoce al icterului neonatal care necesită tratament.
Studiul a comparat eficacitatea aplicației neoSCB față de metodele convenționale de screening. Din cei 336 de bebeluși testați de aplicație, 79 aveau icter sever, iar aplicația care detectează icterul a identificat corect 74 dintre ei. Acest lucru este în conformitate cu acuratețea celei mai comune metode de screening convenționale, un dispozitiv neinvaziv cunoscut sub numele de bilirubinometru transcutanat, care a identificat corect 76.
Bilirubinometrul transcutanat funcționează prin măsurarea pigmentului galben de sub pielea nou-născutului pentru a da o măsură a nivelului icterului. Toate rezultatele screeningului sunt apoi urmate de teste de sânge pentru a determina tipul de tratament necesar.
„Studiul arată că aplicația neoSCB este la fel de bună ca dispozitivele comerciale recomandate în prezent pentru a detecta nou-născuții cu icter sever, dar aceasta necesită doar un smartphone, care are mai puțin de o zecime din prețul dispozitivului comercial. Sperăm că, odată lansată la scară largă, tehnologia noastră poate fi folosită pentru a salva viețile nou-născuților din părți ale lumii care nu au acces la dispozitive scumpe de screening”, a declarat Dr. Terence Leung, cel care a dezvoltat tehnologia din spatele aplicației.
„Metoda neoSCB a fost acceptabilă pentru mamele din comunitățile urbane și rurale în care a fost efectuat studiul. Mamele au conceput cu ușurință modalități de a ține deschiși ochii copilului, cel mai adesea prin inițierea alăptării”, a declarat Dr. Christabel Enweronu-Laryea, cea care a condus studiul.
Icterul (îngălbenirea pielii și a albului ochiului) este frecvent la nou-născuți și este de obicei inofensiv. Îngălbenirea este cauzată de o substanță numită bilirubină, care în cazuri severe poate pătrunde în creier, ducând la deces sau dizabilități precum pierderea auzului, afecțiuni neurologice precum paralizia cerebrală atetoidă și întârzieri în dezvoltare.
În fiecare an, icterul sever provoacă aproximativ 114.000 de decese de nou-născuți și 178.000 de cazuri de dizabilități în întreaga lume, în ciuda faptului că este o afecțiune tratabilă. Cele mai multe cazuri de icter neonatal apar în prima săptămână după naștere, iar screeningul de rutină pentru diagnosticul precoce în țările cu venituri mai mari a redus riscurile de complicații severe.
Nou-născuții din țările cu venituri mici și medii prezintă, de obicei, un risc mai mare de icter sever sau hiperbilirubinemie neonatală, din cauza lipsei resurselor necesare pentru screening. Un bilirubinometru transcutanat comercial costă de obicei aproximativ 4.000 de lire sterline, iar testele de sânge necesită o capacitate mare.
Factori suplimentari, cum ar fi o prevalență mai mare a nașterilor la domiciliu și scurgerea postnatală timpurie pot contribui la reducerea numărului de nou-născuți care trec prin screening.
Bebelușii din Africa sub-sahariană sunt, de asemenea, expuși unui risc mai mare din cauza unei prevalențe ridicate a deficienței de glucoză-6-fosfat dehidrogenază (G6PD), care este o tulburare genetică moștenită asociată cu un risc crescut de hemoliză (în cadrul căreia celulele roșii din sânge se descompun la o rată mai rapidă decât se produc) și hiperbilirubinemie.
În total, 724 de nou-născuți cu vârsta cuprinsă între 0 și 28 de zile au fost inițial luați în considerare pentru studiu. Cei 336 ale căror seturi de date au fost utilizate pentru lucrare nu au avut niciun tratament anterior pentru icter.
Copiii care s-au născut la mai puțin de 35 de săptămâni, au fost grav bolnavi sau au avut o greutate foarte mică la naștere au fost excluși din studiul final. Aplicația a fost testată cu lucrători din domeniul sănătății și cu mamele bebelușilor, care au oferit feedback cu privire la utilizare.
Vă recomandăm să citiți și:
Oamenii de știință au reușit să readucă la viață ochii umani aflați pe moarte
O nouă generație de nanoboți ucide bacteriile dentare folosind căldură. De ce e nevoie de ei?
De ce apare febra musculară și cum o putem combate?
Lentilele de contact inteligente ar putea trata o cauză principală a orbirii