Cercetătorii au descoperit modul în care creierul conectează amintirile

Creierul uman rareori înregistrează o amintire singulară, în schimb, acesta conectează amintirile în grupuri; de aceea, atunci când ne amintim un lucru, ne vom aminti și altele, în funcție de momentul în care au avut loc întâmplările.

Însă pe măsură ce îmbătrânim, creierul își pierde abilitatea de a conecta amintirile care au legătură una cu cealaltă, scrie Science Daily.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Acum, cercetătorii de la UCLA au descoperit un mecanism molecular cheie din spatele legăturilor dintre amintiri. Ei au identificat, de asemenea, o modalitate de a restabili această funcție a creierului la șoarecii de vârstă mijlocie și un medicament aprobat de FDA care realizează același lucru.

Publicate în Nature, descoperirile sugerează o nouă metodă pentru întărirea memoriei umane la vârsta mijlocie și o posibilă intervenție timpurie pentru demență.

Gena care conectează amintirile

„Amintirile sunt o mare parte din noi. Abilitatea de a lega experiențele conexe ne învață cum să rămânem în siguranță și să funcționăm cu succes în lume”, explică Alcino Silva, profesor de neurobiologie și psihiatrie la David Geffen School of Medicine din UCLA.

Echipa de la UCLA s-a concentrat pe o genă numită CCR5 care codifică receptorul CCR5 (același receptor pe care îl folosește virusul HIV pentru a infecta celulele creierului și a provoca pierderi de memorie la pacienții cu SIDA).

Laboratorul lui Silva a demonstrat în cercetările anterioare că expresia CCR5 reduce aducerea aminte.

Amintirile șoarecilor

În studiul actual, Silva și colegii săi au descoperit mecanismul care conectează amintirile șoarecilor despre două cuști diferite. Un microscop mic a deschis o „fereastră” în creierul animalelor, permițându-le oamenilor de știință să observe neuronii declanșându-se și creând noi amintiri.

Creșterea expresiei genei CCR5 în creierul șoarecilor de vârstă mijlocie a interferat cu conectarea amintirilor. Animalele au uitat legătura dintre cele două cuști.

Atunci când oamenii de știință au șters gena CCR5 la animale, șoarecii au reușit să unească amintiri pe care alți șoareci normali nu le-au putut uni.

Un medicament pentru HIV

Silva a studiat anterior medicamentul maraviroc, pe care Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente l-a aprobat în 2007 pentru tratamentul infecției cu HIV. Laboratorul său a descoperit că maraviroc suprima CCR5 în creierul șoarecilor.

„Atunci când le-am administrat șoarecilor mai în vârstă maraviroc, medicamentul a imitat efectul ștergerii genetice a CCR5 din ADN-ul lor. Animalele mai în vârstă au reușit să conecteze din nou amintirile”, a spus Silva, membru al Institutului de Cercetare a Creierului UCLA.

Descoperirea sugerează că maraviroc ar putea fi utilizat pentru a ajuta la restabilirea pierderilor de memorie la vârsta mijlocie, precum și pentru a inversa deficitele cognitive cauzate de infecția cu HIV.

„Următorul nostru pas va fi să organizăm un studiu clinic pentru a testa influența maraviroc asupra pierderii timpurii a memoriei cu scopul unei intervenții timpurii. Odată ce înțelegem pe deplin modul în care scade memoria, avem potențialul de a încetini procesul”, a spus Silva.

De ce important faptul că creierul uman deconectează și conectează amintirile?

Ceea ce ridică întrebarea: de ce are creierul nevoie de o genă care interferează cu capacitatea sa de a conecta amintirile?

„Viața ar fi imposibilă dacă ne-am aminti totul. Bănuim că CCR5 îi permite creierului să conecteze experiențele semnificative prin filtrarea detaliilor mai puțin semnificative”, a spus Silva.

Vă recomandăm să citiți și:

Vești proaste! Alcoolul poate dăuna inimii mai mult decât se credea până acum

O nouă metodă non-invazivă de a evalua riscul de boli hepatice

Ce este variola maimuței și ce șanse există pentru o nouă pandemie? Tot ce trebuie să știm

Cele mai proaste obiceiuri care îți distrug imunitatea și te fac vulnerabil în fața virusurilor