Cei care suferă de insomnie la vârsta mijlocie au un risc mai mare de a dezvolta probleme cognitive mai târziu în viață, potrivit unui nou studiu care a implicat 3.748 de participanți din Finlanda.
Aceste probleme cognitive includ probleme cu memoria, concentrarea și capacitatea de învățare, raportează cercetătorii; cu cât insomnia durează mai mult, cu atât pot fi afectate mai rău aceste funcții ale creierului pe măsură ce trec anii, iar dacă simptomele insomniei se atenuează, funcția cognitivă tinde să rămână mai sănătoasă la bătrânețe, scrie Science Alert.
Știm deja că sănătatea noastră mentală (și fizică) depinde de o cantitate decentă de somn. Cu toate acestea, puține studii despre cei care suferă de insomnie acoperă o perioadă de timp atât de mare, cu sondaje de urmărire efectuate între 15-17 ani după ce au avut loc evaluările inițiale ale participanților.
Prin urmare, participanții care erau de vârstă mijlocie și erau angajați la începutul studiului, în momentul reevaluării erau pensionați fie pentru că împliniseră vârsta legală de pensionare, fie din motive de invaliditate.
„Rezultatele noastre au arătat că simptomele de insomnie la vârsta de muncă pot crește riscul de declin cognitiv la vârsta de pensionare”, explică cercetătorii de la Universitatea din Helsinki în lucrarea lor.
„Analiza a arătat că cei care suferă de insomnie au avut probleme mai severe ale funcției cognitive subiective”, scriu oamenii de știință.
Studiul nu intră în profunzime despre motivele corelației. Studiile anterioare au analizat posibilitatea ca sistemul de curățare a deșeurilor care funcționează în creier în timpul somnului, sau efectele de consolidare a memoriei ale somnului REM, ar putea avea un impact asupra funcției cognitive pe termen lung la persoanele care dorm prost.
Cercetătorii au făcut ajustări pentru alți factori de sănătate despre care se știe că sunt legați de declinul cognitiv la bătrânețe. Printre aceștia se numără hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, obezitatea, diabetul, depresia și nivelul scăzut de activitate fizică.
Prin depistarea și tratarea timpurie a insomniei ar putea fi evitate problemele de sănătate a creierului și chiar boli precum Alzheimer mai târziu în viață, spun autorii studiului, deși cercetarea nu este suficientă pentru a arăta în mod concludent cauzalitatea.
Cu alte cuvinte, nu știm sigur că insomnia este cea care cauzează riscul crescut de declin cognitiv, deși asocierea văzută cu siguranță merită investigații viitoare.
„Depistarea precoce a simptomelor de insomnie la vârsta mijlocie ar putea fi un potențial punct de intervenție pentru a îmbunătăți calitatea somnului și a preveni declinul cognitiv mai târziu în viață”, explică oamenii de știință.
„Aceste acțiuni ar putea economisi fonduri publice și ar putea îmbunătăți bunăstarea cuiva, adăugând ani de calitate a vieții în contextul îmbătrânirii”, adaugă aceștia.
Echipa subliniază că există numeroase modalități de a ne îmbunătăți calitatea somnului: având un ritm de somn mai regulat, asigurându-ne că mediul nostru de somn este bine gestionat (în termeni de temperatură și iluminare) și fiind atenți la obiceiurile noastre alimentare și de băut (de exemplu, consumul de cafea).
Există câteva limitări de care trebuie să fim conștienți în ceea ce privește această cercetare. Studiul s-a bazat mai degrabă pe auto-raportare decât pe teste obiective, așa că datele se bazează pe cât de conștienți erau participanții de starea lor și pe cât de sinceri au fost în legătură cu aceasta. De asemenea, doar al doilea sondaj de urmărire a întrebat despre problemele cognitive.
Chiar și așa, există suficiente dovezi în rezultatele de aici, colectate ca parte a Helsinki Health Study, pentru a sugera o asociere care ar putea fi utilă pentru studii viitoare și pentru evaluările de sănătate. Se pare că cei care suferă de insomnie pot simți efecte asupra creierului atât pe termen lung, cât și pe termen scurt.
„În studiile următoare, ar fi interesant să facem mai multă lumină, de exemplu, asupra capacității tratamentului pentru insomnie de a încetini dezvoltarea tulburărilor de memorie”, spune Tea Lallukka, sociolog medical la Universitatea din Helsinki.
Cercetarea a fost publicată în Journal of Aging and Health.
Vă recomandăm să citiți și:
Șoareci întineriți prin injecții cu lichid cerebral. Cum au reușit cercetătorii?
Consumul de afine poate reduce riscul de demență, potrivit unui studiu
Microbii intestinali pot influența riscul și gravitatea unui atac cerebral
Ce se întâmplă cu nivelul zahărului din sânge atunci când bei alcool?