Cercetătorii din domeniul sănătății de la Universitatea Loma Linda, California, SUA spun că alimentele ultra-procesate și, separat, carnea roșie pot fi indicatori importanți ai mortalității.
Studiul lor recent publicat se adaugă la un număr tot mai mare de cunoștințe despre modul în care alimentele ultra-procesate și carnea roșie influențează sănătatea umană și longevitatea.
În comparație cu literatura din trecut care analizează impactul alimentelor ultra-procesate și de origine animală asupra sănătății, acest studiu a inclus una dintre cele mai mari cohorte, cu peste 77.000 de participanți.
De asemenea, a luat în considerare o gamă diversă de diete, inclusiv vegetariene și non-vegetariene. Drept urmare, rezultatele au oferit noi perspective despre alimentele ultra-procesate ca numitor comun al mortalității în rândul vegetarienilor și nevegetarienilor, spune dr. Gary Fraser, autor al studiului.
„Studiul nostru se întreabă ce anume face ca o dietă vegetariană să fie sănătoasă sau nesănătoasă. Se pare că proporția de alimente ultra-procesate din dieta cuiva este de fapt mai importantă în ceea ce privește mortalitatea decât proporția de alimente de origine animală pe care le consumă, excepția fiind carnea roșie”, spune Fraser.
Fraser spune că studiul expune modul în care este posibil să fii „vegetarian rău sau non-vegetarian bun”, deoarece izolează impactul asupra sănătății al alimentelor procesate în dietă indiferent dacă ești vegetarian sau nu.
Potrivit Medical Xpress, Rezultatele au arătat că vegetarienii care au consumat o mulțime de alimente procesate s-au confruntat cu o creștere proporțională a rezultatelor mortalității similară cu a non-vegetarienilor care au consumat o mulțime de alimente procesate.
Studiul „Ultra-procesed food intake and animal-based food intake and mortality in the Adventist health study-2”, publicat în American Journal of Clinical Nutrition, evaluează riscurile de mortalitate a doi factori dietetici independenți unul de celălalt:
Proporția dietei compusă din alimente ultra-procesate spre deosebire de alimentele mai puțin procesate; Exemplele includ băuturi răcoritoare, anumiți analogi de carne și bomboane.
Proporția dietei compusă din alimente de origine animală (carne, ouă și lactate) spre deosebire de alimentele de origine vegetală.
Șapte cercetători de la LLU au adunat date dintr-un studiu de cohortă din America de Nord, cu participanți din bisericile adventiste de ziua a șaptea, care cuprinde 77.437 de persoane.
Participanții au completat un chestionar alimentar care include peste 200 de produse alimentare pentru a-și descrie dieta. Ei au furnizat, de asemenea, alte informații legate de sănătate și date demografice despre ei înșiși, incluzând sexul, rasa, regiunea geografică, educația, starea civilă, rata consumului de tutun și alcool, exercițiile fizice, somnul, IMC și afecțiunile comorbide bolilor cardiovasculare sau diabetului.
Cercetătorii au analizat apoi informațiile demografice și de sănătate ale participanților împreună cu datele lor despre mortalitate, furnizate de Indicele Național al Decesului, pentru un interval de timp mediu de aproximativ șapte ani și jumătate. Apoi, cercetătorii au folosit un model statistic pentru a-i ajuta să ia în considerare fiecare variabilă independent de celelalte și să producă o analiză a mortalității specifice cauzei.
Oamenii de știință au ajustat modelul statistic pentru a se concentra pe aportul de alimente ultra-procesate, indiferent de alți factori, cum ar fi consumul de alimente de origine animală sau vârsta. Făcând acest lucru, Fraser și coautorii au descoperit că persoanele care au obținut jumătate din totalul caloriilor din alimente ultra-procesate s-au confruntat cu o creștere cu 14% a mortalității, comparativ cu persoanele care au primit doar 12,5% din totalul caloriilor din alimente ultra-procesate.
Autorii studiului raportează că nivelurile ridicate de consum de alimente ultra-procesate au fost asociate cu mortalitatea legată de afecțiuni respiratorii, neurologice și renale, în special Alzheimer, Parkinson și boala pulmonară obstructivă cronică (chiar și atunci când sunt limitate la persoanele care nu au fumat niciodată).
Cu toate acestea, consumul ridicat de alimente ultra-procesate nu a fost asociat cu mortalitatea cauzată de boli cardiovasculare, cancer sau afecțiuni endocrine.
Rezultatele nu au evidențiat o asociere între mortalitate și aportul alimentar de alimente de origine total animală. Însă odată ce cercetătorii au analizat alimentele de origine animală pe subcategorii, au descoperit o creștere semnificativă statistic cu 8% a riscului de mortalitate asociat cu un consum moderat (aproximativ 43 de grame pe zi) de carne roșie față de situația în care nu este consumată această carne.
Per total, Fraser spune că studiul a demonstrat cum un consum mai mare de alimente ultra-procesate a fost asociat cu o mortalitate mai mare, chiar și într-o populație adventistă conștientă de sănătate, cu mulți vegetarieni. Astfel de descoperiri privind consumul de alimente ultra-procesate și mortalitatea oferă o „confirmare utilă a așteptărilor oamenilor”, spune el.
Studiul are nevoie de cercetări suplimentare asupra efectelor specifice asupra sănătății ale consumului de alimente ultra-procesate la om. În timp ce eforturile de cercetare continuă să aprofundeze înțelegerea modului în care alimentele ultra-procesate ne afectează sănătatea, Fraser recomandă evitarea consumului în cantități ridicate.
„Dacă sunteți interesați să trăiți mai mult sau la potențialul maxim, ar fi înțelept să evitați o dietă plină cu alimente ultra-procesate și să le înlocuiți cu alimente mai puțin procesate sau neprocesate. În același timp, evitați să mâncați multă carne roșie. Este atât de simplu”, spune Fraser.
Vă recomandăm să citiți și:
Decesele cauzate de alcool au crescut în pandemie, arată un nou studiu
Băutura care îți împiedică oasele să îmbătrânească. Cât de des o consumi?
Jocurile video au un efect neașteptat asupra copiilor. Ce a descoperit un nou studiu?
Probleme de fertilitate la femei, asociate cu stresul. Ce au descoperit cercetătorii?