Somnul ajută la procesarea emoțiilor. Care este mecanismul?

Cercetătorii de la Departamentul de Neurologie al Universității din Berna și al Spitalului Universitar din Berna au identificat modul în care creierul se ocupă de procesarea emoțiilor în timp ce visăm pentru a consolida stocarea celor pozitive în timp ce atenuează consolidarea celor negative.

Lucrarea extinde importanța somnului în sănătatea mintală și deschide calea către noi strategii terapeutice.

• Scanările cerebrale dezvăluie un pericol ascuns în alimentele ultra-procesate
• Ce au descoperit astronomii pe orbita unei stele antice?

Somnul cu mișcare rapidă a ochilor (REM sau paradoxal) este o stare de somn unică și misterioasă în care majoritatea viselor apar împreună cu un conținut emoțional intens.

Nu este clar cum și de ce sunt reactivate aceste emoții. Cortexul prefrontal se ocupă de procesarea emoțiilor în timpul stării de veghe, dar pare a fi pasiv în timpul somnului REM.

„Scopul nostru a fost să înțelegem mecanismul de bază și funcțiile unui astfel de fenomen surprinzător”, spune prof. Antoine Adamantidis, de la Departamentul de Cercetare Biomedicală (DBMR) de la Universitatea din Berna și Departamentul de Neurologie de la Inselspital, Spitalul Universitar din Berna.

De ce este importantă procesarea emoțiilor?

Procesarea emoțiilor, în special distincția între pericol și siguranță, este esențială pentru supraviețuirea animalelor. La oameni, emoțiile excesiv de negative, cum ar fi reacțiile de frică și stările de anxietate, duc la stări patologice precum tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).

În Europa, aproximativ 15% din populație este afectată de anxietate persistentă și boli mintale severe. Grupul de cercetare condus de Antoine Adamantidis oferă acum perspective asupra modului în care creierul ajută la întărirea emoțiilor pozitive și la slăbirea emoțiilor puternic negative sau traumatice în timpul somnului REM.

Acest studiu a fost publicat în revista Science.

Procesarea emoțiilor are un mecanism dual

Cercetătorii au condiționat mai întâi șoarecii să recunoască stimulii auditivi asociați cu siguranța și alții asociați cu pericolul (stimuli aversivi). Activitatea neuronilor din creierul șoarecilor a fost apoi înregistrată în timpul ciclurilor somn-veghe. În acest fel, cercetătorii au putut să cartografieze diferite zone ale unei celule și să determine modul în care amintirile emoționale sunt transformate în timpul somnului REM.

Neuronii sunt alcătuiți dintr-un corp celular (soma) care integrează informațiile care provin de la dendrite (intrări) și trimite semnale către alți neuroni prin axonii lor (ieșiri). Rezultatele obţinute au arătat că somele celulare rămân pasive în timp ce dendritele lor sunt activate.

„Asta înseamnă o decuplare a celor două compartimente celulare, cu alte cuvinte soma doarme și dendritele sunt treze”, explică Adamantidis.

Această decuplare este importantă deoarece activitatea puternică a dendritelor permite codificarea atât a emoțiilor de pericol, cât și de siguranță, în timp ce inhibiția somei blochează complet ieșirea circuitului în timpul somnului REM. Cu alte cuvinte, creierul favorizează discriminarea siguranței față de pericol în dendrite, dar blochează suprareacția la emoție, în special la pericol.

Un avantaj pentru supraviețuire

Potrivit cercetătorilor, coexistența ambelor mecanisme este benefică pentru stabilitatea și supraviețuirea organismelor: „Acest mecanism bidirecțional este esențial pentru a optimiza discriminarea dintre semnalele periculoase și cele sigure”, spune Mattia Aime, de la DBMR.

Dacă această discriminare lipsește la oameni și se generează reacții excesive de frică, acest lucru poate duce la tulburări de anxietate. Descoperirile sunt deosebit de relevante pentru afecțiuni patologice precum tulburările de stres post-traumatic, în care trauma este supra-consolidată în cortexul prefrontal, zi după zi în timpul somnului.

Un pas înainte pentru medicina somnului

Aceste descoperiri deschid calea către o mai bună înțelegere a procesării emoțiilor în timpul somnului la oameni și deschid noi perspective pentru ținte terapeutice pentru a trata procesarea dezadaptativă a amintirilor traumatice, cum ar fi tulburările de stres post traumatic (PTSD) și consolidarea lor timpurie dependentă de somn.

Alte probleme de sănătate mintală acute sau cronice care pot implica această decuplare somatodendritică în timpul somnului includ stresul acut și cronic, anxietatea, depresia, panica sau chiar anhedonia, incapacitatea de a simți plăcere, scrie Medical Xpress.

Cercetarea somnului și medicina somnului au fost de multă vreme un obiectiv de cercetare al Universității din Berna și al Inselspital, Spitalul Universitar din Berna.

„Sperăm că descoperirile noastre nu vor fi de interes numai pentru pacienți, ci și pentru publicul larg”, spune Adamantidis.

Vă recomandăm să citiți și:

Uită de cele 8 ore de somn! Cercetătorii au descoperit cât este sănătos să dormim

Unii oameni cu ADHD ar putea avea, de fapt, o tulburare a „visării cu ochii deschiși”

Dieta longevității. Ce alimente trebuie să consumi dacă vrei să trăiești cât mai mult posibil?

Multe dintre suplimentele alimentare conțin substanțe nedeclarate. Care sunt pericolele?