Una dintre cele mai bune modalități de a realiza dacă cineva te minte este să încerci să îi distragi atenția, dezvăluie un nou studiu.
Se pare că efortul cognitiv suplimentar necesar pentru a construi o minciună și a face și o altă acțiune în același timp ne solicită atât de mult, încât uităm minciuna.
Totuși, există unele avertismente – de exemplu, sarcina secundară trebuie să fie considerată importantă de către persoana care minte, altfel va fi capabilă să prioritizeze minciuna față de orice altceva ar trebui să facă.
Cercetătorii din spatele noului studiu sugerează că interviurile ar putea fi structurate într-un anumit mod pentru a implica sarcini secundare și, prin urmare, pentru a depista minciunile.
Cu toate acestea, ei subliniază că acesta nu este un sistem infailibil și că sunt necesare lucrări suplimentare pentru a înțelege pe deplin modul în care multitasking-ul îi demască pe mincinoși.
„Cercetările noastre au arătat că adevărurile și minciunile pot suna la fel de plauzibil, atâta timp cât mincinoșii au o bună oportunitate de a se gândi la ce să spună”, spune psihologul Aldert Vrij, de la Universitatea Portsmouth din Marea Britanie. „Atunci când posibilitatea de a gândi devine mai redusă, apar problemele”.
„Minciunile au sunat mai puțin plauzibile decât adevărurile în experimentul nostru, în special atunci când persoanele intervievate trebuiau să îndeplinească și o sarcină secundară și li s-a spus că această sarcină era importantă.”
Astfel, 164 de voluntari și-au dat cu părerea despre diverse subiecte actuale, apoi s-au împărțit în două grupuri pentru interviuri simulate. Aceștia au fost instruiți fie să spună adevărul despre opiniile lor, fie să mintă în legătură cu acestea.
Aceste două grupuri au fost ulterior subdivizate în trei. O parte a primit o a doua sarcină de îndeplinit și li s-a spus că este importantă pentru a trece interviul, o treime a primit, de asemenea, o a doua sarcină, dar fără informații despre cât de importantă era, iar ultima treime nu a avut nicio a doua sarcină de care să se îngrijoreze, scrie ScienceAlert.
Sarcina respectivă presupunea scrierea unui număr de înmatriculare auto din șapte cifre care fusese arătat anterior participantului. La sfârșitul fiecărui interviu, intervievatorul a clasificat ceea ce auzise de la participantul la studiu în mai multe domenii diferite, inclusiv cât de plauzibile au fost spusele acestuia.
„Cele mai multe diferențe de diagnostic între cei care spun adevărul și cei care mint au apărut în ceea ce privește claritatea”, scriu cercetătorii în lucrare.
Rezultatele au corespuns cu ceea ce se așteptau cercetătorii, deși diferențele dintre grupuri nu au fost uriașe. A spune minciuni presupune să inventezi detalii, să încerci să nu fii surprins de aceste detalii fictive și să menții minciunile să sune cât mai veridic. Toate acestea pot necesita multă putere cerebrală.
Pentru cele mai bune rezultate în depistarea mincinoșilor, echipa sugerează că sarcina secundară trebuie să fie văzută ca fiind importantă.
Desigur, vor exista întotdeauna o mulțime de alte variabile de luat în considerare, nu în ultimul rând faptul că unii oameni se pricep mult mai bine decât alții la mințit. Totuși, acesta este un mod interesant de a încerca să evidențiezi minciunile în momentul în care sunt spuse.
Cercetarea a fost publicată în International Journal of Psychology & Behavior Analysis.
O mare minciună? Unele persoane încă mai cred că omul nu a ajuns pe Lună
Cercetătorii americani au descoperit cum se recunoaşte minciuna din mediul online
De ce o minciună mică se poate transforma într-o minciună mare?