Microplasticele sunt transportate de vânt în unele dintre cele mai îndepărtate locuri de pe Pământ, potrivit unei noi cercetări la care a participat Universitatea din East Anglia.
Un nou studiu publicat în Nature Reviews Earth & Environment arată cum vântul transportă aceste particule pe distanțe mari și mult mai repede decât o poate face apa.
În atmosferă, aceste bucăți microscopice de plastic pot călători de la punctul lor de origine până în cele mai îndepărtate colțuri ale planetei în doar câteva zile.
În 2018, Dr. Andrew Mayes, de la Școala de Chimie a UEA, a dezvoltat un nou mod de a detecta microplasticele în apă și a continuat să găsească microplastice în apa îmbuteliată din întreaga lume.
„Microplasticele sunt particule mici de plastic, care provin dintr-o varietate de surse, inclusiv produse cosmetice, îmbrăcăminte, procese industriale, materiale de ambalare și degradarea articolelor din plastic mai mari. Se știe că microplasticele se găsesc în mediu la niveluri ridicate, în special în ecosistemele acvatice și marine, dar și în sol și în aerul pe care îl respirăm. Știm că aceste mici particule de plastic au ajuns chiar și în Arctica, Antarctica și în adâncurile oceanice, prin intermediul curenților oceanici și al râurilor. Am vrut să înțelegem mai bine cum ajung microplasticele în atmosferă și cum sunt transportate ulterior în apele planetei noastre”, a explicat acesta.
Cercetarea, condusă de Dr. Deonie Allen și Dr. Steve Allen de la Universitatea din Strathclyde, a presupus colectarea de probe de microplastic din aer, apă de mare și gheață în timpul unei expediții Polarstern în Arctica, anul trecut.
„Microplasticele ajung în atmosferă prin activitățile umane. Particulele produse de anvelopele și frânele din traficul rutier, sau de gazele de eșapament din procesele industriale, se ridică în atmosferă, unde sunt transportate de vânturi. Am constatat că atmosfera transportă cu precădere particule mici de microplastic, ceea ce face ca aceasta să fie o cale de transport mult mai rapidă care poate duce la depuneri substanțiale într-o gamă largă de ecosisteme”, a declarat Dr. Mayes.
Echipa a descoperit că până la 25 de milioane de tone de micro și nanoplastice sunt transportate mii de kilometri pe an prin aerul oceanic, zăpadă și ceață – traversând țări, continente și oceane în acest proces.
Potrivit estimărilor lor, această cifră ar putea ajunge la 80 de milioane de tone pe an până în 2040, scrie Phys.org.
„Aerul este un mediu mult mai dinamic decât apa. Prin urmare, micro și nanoplasticele pot pătrunde mult mai rapid în acele regiuni ale planetei noastre care sunt cele mai îndepărtate și încă în mare parte neatinse”, a declarat colaboratoarea Dr. Melanie Bergmann de la Institutul Alfred Wegener din Germania.
Odată ajunse acolo, particulele ar putea afecta clima de la suprafață și sănătatea ecosistemelor locale. Echipa a constatat, de asemenea, că un număr substanțial din aceste particule sunt transportate de mediul marin. Analizele inițiale arată că microplasticul din zona de coastă ajunge în ocean prin intermediul nisipului de plajă erodat.
Combinația dintre vânt și valuri formează în apă bule de aer care conțin microplastic. Când bulele se sparg, particulele ajung în atmosferă. Ca atare, transportul către regiuni îndepărtate și chiar polare ar putea fi cauzat de combinația de transport atmosferic și marin.
Prin urmare, este important să se înțeleagă interacțiunile dintre atmosferă și ocean, pentru a determina ce dimensiuni au particulele transportate și în ce cantități.
Microplasticele sunt peste tot, dar pericolele lor rămân un mister, avertizează experții