Un pulsar de tip „văduvă neagră”, descoperit de astronomi. Ce secrete ascunde?
Există unele lucruri ciudate care bântuie galaxia, iar astronomii tocmai ce au observat un potențial nou candidat, la o distanță de 3000-4000 de ani lumină distanță, sub forma unui pulsar de tip „văduvă neagră”.
După ce au investigat niște străfulgerări misterioase de lumină dinspre Sistemul Solar, cercetătorii au detectat ceea ce ei suspectează că ar fi o stea de tip „văduvă neagră”, adică un pulsar care se rotește rapid și care „supraviețuiește” prin faptul că își devorează treptat partenerul, indică Science Alert.
Pulsarii „văduve negre” sunt destul de rari – se cunosc doar câțiva în Calea Lactee. Dar acesta pare să fie printre cei mai extremi și probabil cel mai bizar dintre toți. Numit ZTF J1406+1222, sistemul binar are cea mai scurtă perioadă de orbitare cunoscută, cu „văduva neagră” și prada acesteia orbitând unul în jurul celeilalte la fiecare 62 de minute.
„Văduva neagră” și caracteristicile ciudate ale acestui pulsar
Chiar și mai ciudat de atât, sistemul pare să găzduiască o a treia stea care are nevoie de doar 12.000 de ani pentru a le orbita pe primele două. „Acest sistem este unic atunci când vine vorba de văduve negre pentru că l-am descoperit cu o lumină vizibilă și din cauza companionului său, dar și a faptului că provine din centrul galactic”, spune cercetătorul principal și fizicianul Kevin Burdge de la Departamentul de Fizică al MIT.
Pulsarii apar atunci când miezul unei stele gigantice colapsează într-o stea neutronică. Atunci când o stea de acest tip devine magnetizată rapid și capătă o mișcare de rotație foarte rapidă, steaua devine ceea ce se numește pulsar. Asemănător cu un far luminos în Univers, pulsarii se rotesc extrem de rapid și emit raze X și Gamma la intervale care variază – de la o secundă, la doar câteva milisecunde. De obicei pulsarii se rotesc rapid și mor la fel de rapid, din cauza energiei pe care o consumă.
Misterele Universului, mai interesante ca niciodată
Dar dacă o stea trecătoare se apropie destul de mult, pulsarul poate absorbi materia din aceasta, asemeni unui parazit gigantic, trăgând destul de multă energie pentru a-și continua rotația și a se hrăni în continuare. „Aceste sisteme sunt numite văduve negre din cauza modului de hrănire, asemeni unui păianjen care în devorează prada”, mai spune Burdge.
În trecut, astronomii au putut observa aceste sisteme cu ajutorul razelor X sau Gamma – radiații de înaltă frecvență lansate de către pulsar. Dar echipa s-a folosit de o nouă tehnică pentru a găsi ZTF J1406+1222: au căutat lumina vizibilă a stelei care era devorată. Se pare că partea „de zi” a stelei partener a „văduvei negre” poate fi mult mai fierbinte decât partea „de noapte”, iar aceste variații extreme de strălucire pot fi observate.
Pentru a testa această teorie, cercetătorii s-au folosit de datele de la Zwicky Transient Facility, un observator din California și au putut astfel găsi sistemele de tip „văduvă neagră” despre care se știa, validând funcționarea tehnicii. Au pornit mai apui în căutarea unora noi și așa au dat peste ZTF J1406+1222.
Este prima dată când un pulsar „văduvă neagră” a fost identificat în acest fel
Acesta este primul motiv pentru entuziasmul specialiștilor, dar mai este și faptul că este vorba despre un sistem misterios. Nu doar că pulsarul „văduvă neagră” și companionul acestuia sunt blocați într-un dans de canibalizare, dar prin măsurătorile efectuare cu Sloan Digital Sky Survey, cercetătorii au văzut că sistemul era urmat de o stea subpitică rece, rară, cu metalicitate scăzută, care părea să orbiteze în jurul binarului doar la fiecare 12.000 de ani.
Prezența acestei a treia stea ar putea constituie ceva ce nu a mai fost întâlnit până acum – un sistem de tip „văduvă neagră” triplu. Pornind de la observațiile actuale, Burdge și colegii acestuia au venit cu câteva idei. „Văduva neagră” binare iau naștere din constelații dense de stele vechi cunoscute drept roiuri globulare.
Una dintre teoriile principale este aceea că, dacă un cluster particular a derivat în centrul Căii Lactee, atunci gravitația găurii negre centrale ar fi putut să fi spart clusterul, în timp ce cruțase doar văduva neagră triplă. „Este un travaliu complicat”, spune Burdge. „Acest sistem a plutit probabil prin Calea Lactee poate că mai multă vreme chiar și decât vârsta Soarelui”.
Observațiile continuă pentru a înțelege mai bine fenomenul
Ar putea să fie vorba despre un prim candidat care să ofere posibilitatea de a afla mai multe despre stelele neutronice. Astronomii știu că atunci când stelele neutronice se formează, primesc o „lovitură” care le determină să plece cu viteză mare.
Dar nu este cunoscut cu exactitate de unde provine această „lovitură”. Ciudata poveste a nașterii acestui misterios sistem ar putea face lumină asupra acestei întrebări. „Încă sunt multe lucruri pe care nu le înțelegem. Dar acum avem un nou instrument de care ne putem folosi pentru a observa cerul”, completează Burdge.
Vă mai recomandăm și:
Tesla a ajuns o „stea căzătoare” după ce Elon Musk a bătut palma pentru achiziția Twitter
Astronomii au detectat cel mai strălucitor pulsar din afara Căii Lactee
Unul dintre „oasele” galaxiei Calea Lactee, cartografiat pentru prima oară de cercetători
O gaură neagră supermasivă a creat bule uriașe în jurul galaxiei noastre