Roverul din programul ExoMars are slabe șanse de lansare înainte de 2028

Roverul din programul ExoMars, care era programat să decoleze spre Planeta Roșie în septembrie, are puține șanse să fie lansat mai devreme de 2028, deoarece Agenția Spațială Europeană (ESA) va trebui să înlocuiască platforma de aterizare construită de Rusia din cauza invaziei acesteia în Ucraina.

Vorbind la reuniunea Grupului de Analiză a Programului de Explorare a planetei Marte din data de 3 mai, cercetătorul Jorge Vago, din proiectul ExoMars al ESA, a spus că agenția ia în considerare în prezent opțiunile și va prezenta în curând planuri fezabile statelor sale membre, informează Space.com.

• Singurătatea este benefică pentru sănătate, însă cu o condiție, arată un studiu
• Cercetătorii chinezi au dezvoltat un cip inspirat de furnicile de deșert

Proiectul ExoMars, dezvoltat în parteneriat cu Rusia, va necesita un impuls semnificativ de finanțare dacă roverul său, numit Rosalind Franklin, va ajunge pe Planeta Roșie, deoarece vor fi necesare sisteme de înlocuire pentru mai multe tehnologii construite în Rusia.

Roverul din programul ExoMars ar fi trebuit să fie lansat anul acesta

Misiunea, care ar fi costat 1,3 miliarde de euro dacă era lansată în septembrie 2022 cu Rusia, va necesita o nouă platformă de aterizare, o nouă rachetă și alte câteva tehnologii care au fost furnizate inițial de agenția spațială rusă Roscosmos.

„În iulie, le vom prezenta statelelor membre o modalitate recomandată de urmat. Această recomandare va avea o prognoză financiară pentru cât va costa să plasăm roverul din programul ExoMars pe planetă”, a spus Vago la întâlnire.

ESA a întrerupt oficial cooperarea cu Rusia în martie, după ce țările europene au lansat sancțiuni împotriva puterii spațiale în urma acțiunilor sale din Ucraina. Programul ExoMars a fost probabil cea mai mare victimă, deoarece misiunea, deja întârziată și mai scumpă decât era inițial prognozat, era în sfârșit gata de lansare.

În 2016 a fost lansat ExoMars Trace Gas Orbiter, împreună cu un demonstrator de aterizare numit Schiaparelli. Schiaparelli nu a aterizat în siguranță, dar orbiterul continuă și astăzi să studieze planeta Marte de sus.

Tehnologie rusească

Rusia urma să lanseze roverul Rosalind Franklin pe racheta sa Proton din Cosmodromul Baikonur, din Kazahstan. Roscosmos a construit, de asemenea, platforma de aterizare Kazachok, care nu numai că trebuia să ducă roverul pe suprafața planetei, dar avea și propriul program științific pentru locul de aterizare.

Vago a spus că, deși ESA poate construi cea mai mare parte a propriei platforme de aterizare, va căuta să obțină de la NASA unele tehnologii pe care agenția europeană nu le poate produce în prezent.

„Nu avem genul de motoare de coborâre pe care le-am putea folosi. Va trebui să folosim avioanele care au fost folosite pentru livrarea Curiosity sau Perseverance, poate mai puține motoare, dar de același tip. Alt lucru pe care trebuie să-l înlocuim sunt unitățile de încălzire radioactive, pe care nici nu le avem în Europa”, a spus Vago.

Reconstruirea platformei de aterizare și reconfigurarea misiunii va dura însă timp și, dacă misiunea va continua, este puțin probabil ca lansarea să aibă loc mai devreme de 2028, a spus Vago.

Când ar putea fi lansat roverul Rosalind Franklin?

„Am putea lansa în 2024 cu Roscosmos folosind racheta Proton, dar așa cum merg lucrurile din punct de vedere geopolitic, cred că acest lucru devine din ce în ce mai puțin probabil”, a spus el.

„2026 ar fi teoretic posibil, dar, în practică, credem că ar fi foarte dificil să ne reconfiguram și să producem propria platformă de aterizare. Așa că, în mod realist, ne gândim la o dată de lansare în 2028, dar chiar și asta necesită ajutor din partea NASA”, a adăugat Vago.

Perioadele de lansare pentru misiunile pe Marte apar doar o dată la 26 de luni, când Pământul și Planeta Roșie se aliniază.

De ce s-a retras NASA din proiect?

NASA a fost partenerul inițial al ESA pentru a lansa roverul din programul ExoMars, dar agenția americană s-a retras în 2012, în urma reducerilor bugetare din partea administrației președintelui Barack Obama. În acel moment, misiunea a fost salvată de Rusia, care a intervenit pentru a ține locul NASA.

Data de lansare din 2028 ar însemna că roverul ExoMars va ajunge pe Marte cu o întârziere de 10 ani în comparație cu planul inițial. Misiunea a fost programată inițial să decoleze în 2018, dar a fost oprită din cauza problemelor legate de parașutele de aterizare.

Această întârziere poate însemna că ExoMars ar putea să nu ajungă pe Marte cu mult înainte de Misiunea de returnare a mostrelor, în care ESA și NASA urmează să coopereze.

Roverul din programul ExoMars este mai bine echipat decât Perseverance

Astrobiologii, totuși, văd în continuare valoare în roverul din programul ExoMars, deoarece este echipat cu un burghiu de 2 metri lungime care îi va permite să colecteze mostre din adâncurile de sub suprafața planetei. Abia la acele adâncimi, oamenii de știință speră să găsească posibile urme ale vieții pe Marte din trecut sau prezent.

Din cauza absenței unui câmp magnetic și a atmosferei subțiri a planetei, Marte este lovită în mod constant de vântul solar, care sterilizează suprafața expusă. Roverul Perseverance al NASA, care a început deja să colecteze mostre pentru o viitoare întoarcere pe Pământ, are un burghiu mult mai scurt și, prin urmare, nu poate ajunge atât de adânc.

Vă recomandăm să citiți și:

Impactul colosal al unui asteroid a schimbat pentru totdeauna echilibrul Lunii

Un astronom de la Harvard crede că tehnologie extraterestră s-a prăbușit în Oceanul Pacific

Uranus, o prioritate pentru cei mai reputați oameni de știință din lume

„O nouă lume a dunelor”. Cum se formează acestea pe Io, luna înghețată a lui Jupiter?