O formă severă de COVID-19 are un impact cognitiv echivalent cu 20 de ani de îmbătrânire

Știm cu toții că COVID-19 poate duce la oboseală persistentă și confuzie. Dar una dintre cele mai riguroase examinări de până acum a arătat rezultate destul de neliniștitoare cu privire la impactul cognitiv dat de o formă severă de COVID-19 pe termen lung.

Într-un studiu care compară 46 de pacienți cu COVID-19 sever cu 460 de pacienți de control, cercetătorii au descoperit că impactul psihic dat de o formă severă de COVID-19 6 luni mai târziu poate fi echivalent cu 20 de ani de îmbătrânire, de la 50 la 70 de ani, sau cu pierderea a 10 puncte IQ.

Modificările mentale specifice au fost, de asemenea, distincte de cele observate la demența timpurie sau la îmbătrânire, în general, scrie Science Alert.

Declinul cognitiv asociat cu o formă severă de COVID-19 este diferit de cel care are alte cauze

„Deficiența cognitivă este comună pentru o gamă largă de tulburări neurologice, inclusiv demența și chiar îmbătrânirea obișnuită, dar tiparele pe care le-am văzut, „amprenta” cognitivă a COVID-19, au fost diferite de toate acestea”, spune neurologul David Menon, de la Universitatea din Cambridge din Marea Britanie, autor principal al studiului.

Noua lucrare nu își propune să-i alarmeze pe cei care au avut deja COVID, ci, în schimb, investighează mai îndeaproape cât de grave sunt schimbările cognitive în urma cazurilor severe de infecție, astfel încât să putem începe să înțelegem cum să le atenuăm.

„Zeci de mii de oameni au trecut prin terapie intensivă cu COVID-19 numai în Anglia și mulți alții au fost foarte bolnavi, dar nu au fost internați în spitale”, spune cercetătorul principal Adam Hampshire, de la Colegiul Imperial din Londra.

„Asta înseamnă că există un număr mare de oameni care încă se confruntă cu probleme cognitive multe luni mai târziu. Trebuie să vedem urgent ce se poate face pentru a-i ajuta pe acești oameni”, a continuat el.

Experimentul

În experiment au fost implicate 46 de persoane care au mers la Spitalul Addenbrooke din Cambridge având o formă severă de COVID-19 între lunile martie și iulie ale anului 2020. Șaisprezece dintre ele au fost supuse ventilației mecanice în timpul internării.

În medie, la șase luni după infectare, cercetătorii i-au supravegheat folosind un instrument de testare numit Cognitron pentru a vedea cum se descurcă în domenii precum memorie, atenție, raționament, precum și anxietate, depresie și tulburare de stres post-traumatic.

Cercetătorii nu aveau rezultate ale testelor de dinainte ca acești indivizi să se îmbolnăvească de COVID-19 cu care să compare. În schimb, au comparat rezultatele cu un grup de control de 460 de persoane.

Aceste rezultate au fost apoi comparate cu cele ale 66.008 membri ai publicului larg pentru a vedea cât de departe s-au abătut de la scorurile așteptate pentru vârsta și demografia lor.

O formă severă de COVID-19 te îmbătrânește

Rezultatele au arătat că cei care se recuperaseră după o formă severă de COVID-19 au fost mai puțin preciși și au avut timpi de răspuns mai lenți decât publicul larg.

Amploarea pierderii cognitive a fost similară cu efectele îmbătrânirii între 50 și 70 de ani și echivalentă cu pierderea a 10 puncte IQ.

Precizia în sarcinile de analogie verbală, în care oamenilor li se cere să găsească asemănări între cuvinte, a fost cel mai afectată. Acest lucru oglindește rapoartele anecdotice care sugerează că, după infecție, oamenii se chinuie să găsească cuvântul potrivit și simt că creierul lor cu încetinitorul.

Interesant este că, deși pacienții au raportat niveluri diferite de oboseală și depresie, severitatea infecției inițiale, mai degrabă decât sănătatea mintală actuală a supraviețuitorului, a prezis cel mai bine rezultatul cognitiv, a descoperit echipa.

„Aceste rezultate indică faptul că, deși atât oboseala, cât și sănătatea mintală sunt [consecințe] cronice proeminente ale COVID-19, severitatea lor este probabil să fie oarecum independentă de deficitele cognitive observate”, scriu cercetătorii în lucrarea lor, publicată în EClinical Medicine.

Există șanse de recuperare?

Vestea oarecum bună este că, după testare, au existat câteva semne de recuperare, deși aceasta a fost, în cel mai bun caz, treptată.

„Am urmărit unii pacienți până la 10 luni după infecția lor acută, așa că am putut observa o îmbunătățire foarte lentă”, spune Menon.

„Deși acest lucru nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic, se îndreaptă cel puțin în direcția corectă, dar este foarte posibil ca unii dintre acești indivizi să nu-și revină niciodată pe deplin”, spune el.

Cazurile ușoare de COVID-19 pot avea efecte similare

Acest studiu a analizat doar cazurile mai grave ale pacienților spitalizați, dar există o mulțime de alte studii care arată că chiar și cazurile „ușoare” pot provoca efecte cognitive similare.

Ceea ce încă nu este pe deplin înțeles este de ce și cum provoacă acest declin cognitiv virusul SARS-CoV-2.

Cercetări anterioare au arătat că în cazul unei forme de severe de COVID-19, creierul scade consumul de glucoză în rețeaua frontoparietală, care este implicată în atenție, rezolvarea problemelor și memoria de lucru.

De asemenea, se știe că virusul poate afecta creierul în mod direct.

Nu infecția în sine este vinovată

Însă cercetătorii sugerează că probabilul vinovat nu este infecția, ci o combinație de factori: reducerea oxigenului sau a aportului de sânge din creier, blocarea vaselor de sânge și sângerările microscopice.

Există, de asemenea, tot mai multe dovezi că răspunsul imuno-inflamator al organismului poate avea un impact semnificativ asupra creierului.

„Lucrările viitoare se vor concentra pe cartografierea acestor deficite cognitive pe patologiile neuronale subiacente și pe biomarkerii inflamatori, dar și pe urmărirea longitudinală a recuperării în faza cronică”, scriu cercetătorii.

Vă recomandăm să citiți și:

Poți muri dacă ești lovit în testicule? Iată ce spune știința

Donatorul universal de plămâni, un nou motiv de speranță pentru bolnavi

Cercetătorii au descoperit un tratament pentru dependența de jocuri și de internet

Consumul de legume nu te ferește de afecțiunile cardiovasculare. Ce au descoperit cercetătorii?