Călătoria în timp ar putea fi posibilă, dar numai cu linii temporale paralele
Înțelegerea timpului și a cauzalității provine din relativitatea generală. Teoria fizicianului Albert Einstein combină spațiul și timpul într-o singură entitate și oferă o explicație remarcabil de complexă a modului în care ambele funcționează, la un nivel neegalat de nicio altă teorie consacrată.
Această teorie există de peste 100 de ani și a fost verificată experimental cu o precizie extrem de mare, astfel încât fizicienii sunt destul de siguri că oferă o descriere exactă a structurii cauzale a Universului nostru.
Timp de decenii, fizicienii au încercat să folosească relativitatea generală pentru a afla dacă este posibilă călătoria în timp. Se pare că se pot scrie ecuații care descriu călătoria în timp și care sunt pe deplin compatibile și coerente cu relativitatea.
Există două aspecte principale care ne fac să credem că aceste ecuații ar putea fi nerealiste. Prima problemă este una de ordin practic: construirea unei mașini a timpului pare să necesite materie cu energie negativă.
Toată materia pe care o vedem în viața noastră de zi cu zi are energie pozitivă. Din mecanica cuantică, știm că o astfel de materie poate fi creată teoretic, dar în cantități prea mici și pentru perioade prea scurte.
Călătoria în timp pare să contrazică logica
Cu toate acestea, nu există nicio dovadă că este imposibil să se creeze materie cu energie negativă în cantități suficiente. În plus, pot fi descoperite alte ecuații care să permită călătoria în timp fără a o necesita. Prin urmare, această problemă poate fi doar o limitare a tehnologiei noastre actuale sau a înțelegerii mecanicii cuantice.
Cealaltă problemă principală este mai puțin practică, dar mai semnificativă: este vorba de observația conform căreia călătoria în timp pare să contrazică logica, sub forma paradoxurilor călătoriei în timp. Există mai multe tipuri de astfel de paradoxuri, dar cele mai problematice sunt paradoxurile de consistență.
Paradoxurile de consistență se întâmplă ori de câte ori există un anumit eveniment care duce la schimbarea trecutului, dar schimbarea însăși împiedică acest eveniment să se întâmple în primul rând.
Există o concepție frecventă în science-fiction conform căreia paradoxurile pot fi „create”. Călătorii în timp sunt de obicei avertizați să nu facă schimbări semnificative în trecut și să evite să se întâlnească cu sinele din trecut exact din acest motiv.
Este călătoria în timp imposibilă?
Dar, în fizică, un paradox nu este un eveniment care se poate întâmpla cu adevărat – este un concept pur teoretic care indică o inconsecvență în teoria însăși. Cu alte cuvinte, paradoxurile de consistență nu implică doar faptul că, de fapt, călătoriile în timp sunt un efort periculos, ci că pur și simplu nu pot fi posibile, raportează Phys.org.
Aceasta a fost una dintre motivațiile pentru care Stephen Hawking a formulat teoria sa, care afirmă că, în realitate, călătoria în timp ar trebui să fie imposibilă. Cu toate acestea, această idee rămâne până în prezent nedovedită.
O încercare de rezolvare a paradoxurilor legate de călătoria în timp este teoria de autoconsistență a fizicianului teoretician Igor Dmitriyevich Novikov, care afirmă, în esență, că poți călători în trecut, dar nu îl poți schimba.
Dar ce rost are să te întorci în timp dacă nu poți schimba trecutul? Studiul realizat de Barak Shoshany, împreună cu studenții Jacob Hauser și Jared Wogan, publicat în SciPost Physics Lecture Notes, arată că există paradoxuri de călătorie în timp pe care teoria lui Novikov nu le poate rezolva.
Acest lucru ne duce înapoi la punctul de plecare, deoarece dacă nici măcar un singur paradox nu poate fi eliminat, călătoria în timp rămâne imposibilă din punct de vedere logic.
Mecanica cuantică sugerează că este posibil să călătorim în timp
Astfel, aceștia au arătat că dacă permitem istorii multiple (sau, în termeni mai familiari, linii temporale paralele) putem rezolva paradoxurile pe care teoria lui Novikov nu le poate rezolva.
Ideea este foarte simplă. De exemplu, când ieșim din mașina timpului, ieșim într-o altă linie temporală. În acea linie temporală, putem face tot ce vrem, inclusiv să distrugem mașina timpului, fără a schimba nimic în linia temporală originală din care am venit.
Deoarece nu putem distruge mașina timpului în linia temporală originală, care este cea pe care am folosit-o de fapt pentru a călători înapoi în timp, nu există niciun paradox.
În aceste condiții, cercetătorii lucrează în prezent la găsirea unei teorii concrete a călătoriei în timp cu istorii multiple, care să fie pe deplin compatibilă cu relativitatea generală.
Călătoria în timp și liniile temporale paralele merg aproape întotdeauna mână în mână în science fiction, dar acum avem dovada că trebuie să meargă mână în mână și în știința reală. Relativitatea generală și mecanica cuantică ne spun că este posibil să călătorim în timp, dar dacă este posibil, atunci și istoriile multiple trebuie să fie posibile.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Un sistem stelar rar, de tip „văduva neagră”, ar putea dezvălui secretele structurii spațiu-timp
De ce pot petrece bărbații mai mult timp în spațiu decât femeile? Precizările făcute de NASA
Două găuri negre supermasive se îndreaptă spre o coliziune care va zgudui structura spațiu-timp