Viitoarele așezări de pe Marte ar putea fi construite cu ajutorul bacteriilor

În colaborare cu Organizația indiană de cercetare spațială (ISRO), o echipă de cercetători de la Indian Institute of Science (IISc) a dezvoltat o metodă sustenabilă de fabricare a cărămizilor din sol marțian, folosind bacterii și uree. Aceste „cărămizi spațiale” pot fi folosite pentru a construi structuri asemănătoare unor clădiri pe Marte, care ar putea facilita așezarea oamenilor pe planetă.

Metoda de fabricare a acestor cărămizi spațiale a fost prezentată într-un studiu publicat în PLOS ONE. Mai întâi se creează o suspensie prin amestecarea solului marțian cu gumă de guar, o bacterie numită Sporosarcina pasteurii, uree și clorură de nichel (NiCl2).

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Ulterior, aceasta poate fi turnată în matrițe de orice formă dorită, iar în câteva zile, bacteriile transformă ureea în cristale de carbonat de calciu. Aceste cristale, împreună cu biopolimerii secretați de microbi, acționează ca un ciment care ține împreună particulele de sol.

Un avantaj al acestei metode este porozitatea redusă a cărămizilor, care a reprezentat o problemă în cazul altor metode folosite pentru a consolida solul marțian în cărămizi.

„Solul marțian provoacă toxicitate pentru organisme”

„Bacteriile se infiltrează adânc în spațiile poroase, folosind propriile proteine pentru a lega particulele între ele, reducând porozitatea și ducând la cărămizi mai rezistente”, spune Aloke Kumar, profesor la Departamentul de Inginerie Mecanică de la IISc, unul dintre autorii principali ai lucrării, potrivit Phys.org.

Grupul de cercetare a lucrat anterior la fabricarea de cărămizi din sol lunar, folosind o metodă similară. Cu toate acestea, metoda anterioară putea produce doar cărămizi cilindrice, în timp ce metoda actuală de turnare poate produce și cărămizi de forme complexe.

Metoda de turnare cu suspensie a fost dezvoltată cu ajutorul lui Koushik Viswanathan, profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Mecanică, IISc, al cărui laborator lucrează la procese avansate de fabricație.

„Solul marțian conține foarte mult fier, care provoacă toxicitate pentru organisme. La început, bacteriile noastre nu au crescut deloc. Adăugarea clorurii de nichel a fost pasul cheie pentru a face solul ospitalier pentru bacterii”, explică Kumar.

Cercetătorii lucrează pentru a coloniza alte planete

Grupul intenționează să investigheze efectul atmosferei marțiene și al gravitației scăzute asupra rezistenței cărămizilor spațiale. Atmosfera marțiană este de 100 de ori mai subțire decât cea terestră și conține peste 95% dioxid de carbon, ceea ce ar putea afecta semnificativ creșterea bacteriilor.

Cercetătorii au construit un dispozitiv numit MARS (Martian AtmospheRe Simulator), care constă într-o cameră care reproduce în laborator condițiile atmosferice întâlnite pe Marte.

De asemenea, echipa a dezvoltat un dispozitiv care are ca scop măsurarea activității bacteriene în condiții de microgravitație. Cu ajutorul ISRO, echipa intenționează să trimită astfel de dispozitive în spațiu, pentru a putea studia efectul gravitației scăzute asupra creșterii bacteriilor.

„Mulți cercetători din întreaga lume se gândesc la colonizarea altor planete„, spune Kumar. „S-ar putea să nu se întâmple rapid, dar oamenii lucrează activ la acest lucru”, a concluzionat el.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Roverul Perseverance de pe Marte a doborât toate recordurile „strămoșilor” săi

Cartografierea rețelelor de creste de pe Marte cu ajutorul cetățenilor pasionați de știință

Gheața de pe Marte oferă noi indicii despre istoria climatică a Planetei Roșii

Noi fotografii uluitoare cu suprafața lui Marte dezvăluie trecutul misterios al planetei