O nouă campanie științifică pentru Perseverance. Roverul a ajuns în delta antică din Craterul Jezero

După ce a colectat opt mostre de nuclee de rocă din prima sa campanie științifică și a finalizat o cursă record de 31 de zile marțiene pe o distanță de aproximativ 5 kilometri pe Marte, roverul Perseverance al NASA a ajuns la vechea deltă a râului Jezero. Locația servește ca zonă de pregătire pentru cea de-a doua expediție științifică a roverului.

„Delta de la Craterul Jezero promite să fie unul dintre cele mai bune locuri de pe Marte pentru a căuta semne de viață microscopică din trecut”, a declarat Thomas Zurbuchen, administratorul Direcției Misiunilor Științifice a NASA din Washington. „Răspunsurile sunt acolo, iar echipa Perseverance este pregătită să le găsească”.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Delta, o colecție masivă de roci și sedimente în formă de evantai la marginea vestică a Craterului Jezero, s-a format la convergența dintre un râu marțian și un lac de crater, cu miliarde de ani în urmă.

Explorarea sa se află în fruntea listei de dorințe a echipei științifice care conduce roverul Perseverance, deoarece toate sedimentele cu granulație fină depuse la baza sa cu mult timp în urmă reprezintă cea mai bună șansă a misiunii de a găsi rămășițele conservate ale vieții microbiene antice.

Cel mai bun loc pentru a găsi rămășițele vieții de pe Marte

Folosind un burghiu la capătul brațului său robotic și un sistem complex de colectare a probelor, Perseverance adună nuclee de rocă pentru a le returna pe Pământ – prima parte a campaniei Mars Sample Return.

Perseverance dă startul celei de-a doua campanii științifice cu o lună mai devreme decât era planificat, datorită capacității roverului de a naviga în mod autonom printre gropile de nisip, cratere, bolovani și câmpuri de roci ascuțite ale Craterului Jezero.

Cele șase roți din aluminiu au efectuat 3.116,25 rotații în timpul călătoriei de 5.065 de metri până la deltă.

Cu o medie de 211 metri pe drum, capacitatea de navigare automată, asistată de inteligența artificială a roverului, sau AutoNav, a evaluat 10.744 de imagini ale camerei de navigație în timpul călătoriei și a comandat roverului să se oprească și să se întoarcă pentru a gestiona pericolele de pe suprafață de 55 de ori, raportează Phys.org,

Pregătiri pentru explorarea umană a Planetei Roșii

Roverul va caracteriza geologia și clima trecută a planetei, va deschide calea pentru explorarea umană a Planetei Roșii și va fi prima misiune care va colecta și depozita roci marțiene și regolit (rocă spartă și praf).

Misiunile ulterioare ale NASA, în cooperare cu ESA, ar urma să trimită nave spațiale pe Marte pentru a colecta aceste mostre sigilate de la suprafață și a le returna pe Pământ pentru analize aprofundate.

Misiunea Mars 2020 Perseverance face parte din abordarea NASA de explorare a Lunii către Marte, care va contribui la pregătirea pentru explorarea umană a Planetei Roșii.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Roverul Perseverance de pe Marte a doborât toate recordurile „strămoșilor” săi

Roverul Perseverance și-a găsit propria parașută pe Planeta Roșie. Imagini din deșertul marțian

Perseverance și Ingenuity, văzuți tocmai de pe orbită. Imaginile publicate de NASA

Roverul Perseverance, echipat cu 4 din cele 5 simțuri umane. Cum îl ajută să exploreze Planeta Roșie?