O nouă descoperire ciudată dezvăluie structurile creierului implicate în procesul de citire

Capacitatea noastră de a privi simboluri abstracte și de a le cartografia este una dintre abilitățile cheie pentru a deveni un cititor competent. Totuși, aceasta poate varia de la o persoană la alta, afecțiuni precum dislexia făcând cititul mai dificil pentru unii.

Într-un nou studiu, o echipă de cercetători a testat două ipoteze opuse privind modul în care structurile cerebrale au legătură cu abilitatea de citire și, în mod destul de ciudat, a găsit un anumit sprijin pentru ambele.

Creierul uman este asimetric în mod natural, iar unele dintre structurile din partea stângă sunt considerate a fi implicate în procesarea limbajului. Conform ipotezei numite „lateralizare cerebrală”, cu cât este mai multă asimetrie aici, cu atât mai bună este capacitatea de citire a unei persoane.

Pe de altă parte, s-ar putea, de asemenea, ca prezența asimetriilor în partea stângă a creierului să întărească pur și simplu trăsăturile necesare pentru a citi – ceea ce echipa numește „ipoteza canalizării”. În acest sens, mai multe asimetrii te plasează pur și simplu în intervalul mediu al abilităților de citire.

Creierul uman este asimetric

Acum se pare că, în funcție de nivelul de analiză – fie în întreaga emisferă cerebrală, fie în regiuni specifice – ambele ipoteze au merite.

Mai exact, echipa a constatat că abilitatea de citire a crescut într-adevăr odată cu o asimetrie mai mare în emisfera stângă, dar numai atunci când se analizează structura cea mai asimetrică, luând în considerare, în esență, emisfera ca întreg.

Cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Carolina de Sud au folosit date de imagistică prin rezonanță magnetică din cercetări anterioare pentru a identifica diferențele structurale asimetrice în creierul a peste 700 de copii și adulți.

Participanților li s-a cerut, de asemenea, să efectueze teste de citire. După ce cercetătorii au determinat nivelurile de asimetrie cerebrală, au descoperit că, atunci când a fost luată în considerare regiunea cerebrală cea mai asimetrică a emisferei stângi a unei persoane, o asimetrie mai mare a fost asociată cu o performanță mai bună la sarcina de citire.

O asimetrie mai mare, o performanță mai bună de citire

Conform ipotezei de lateralizare cerebrală, fiecare lob al creierului este specializat în capacitatea sa de a face munca grea în sarcini cognitive specifice.

Partea stângă este, în general, asociată cu procesele legate de limbaj, dar cercetările anterioare au suferit din cauza faptului că au avut eșantioane de dimensiuni mici și constatări care arată, de asemenea, activitate în emisfera dreaptă atunci când oamenii efectuează sarcini bazate pe limbaj.

Dacă este adevărat, încă nu este clar că diferențele funcționale dintre emisfere depind de diferențele lor structurale, dar anumite regiuni specifice din partea stângă a creierului sunt în mod fiabil mai mari decât aceleași regiuni din partea dreaptă.

Între timp, echipa a constatat, de asemenea, că, dacă anumite regiuni specifice ale creierului erau mai exagerate în ceea ce privește diferențele structurale dintre cei doi lobi, era mai probabil ca persoana respectivă să se încadreze în intervalul mediu al capacității de citire.

Emisfera stângă, asociată cu procesele legate de limbaj

Acest lucru se potrivește cu ipoteza canalizării.  În cazul procesării limbajului și al cititului, mecanismele genetice de protecție ar intra în acțiune pentru a dezvolta asimetriile cerebrale necesare.

„Descoperirile noastre indică faptul că, la nivelul populației, asimetriile structurale ale creierului sunt legate de dezvoltarea normală a unei abilități de procesare a sunetelor, care este importantă pentru stabilirea unei lecturi competente”, spune autorul principal Mark Eckert de la Universitatea de Medicină din Carolina de Sud, potrivit ScienceAlert.

În mod ciudat, performanța în sarcina de citire nu a fost legată de asimetriile din regiunile emisferei stângi care sunt cunoscute ca fiind importante pentru funcții lingvistice specifice. Acest lucru lasă o întrebare deschisă pentru modul exact în care aceste asimetrii structurale, la scări mai mari, afectează abilitățile de citire ale oamenilor.

Studiul a fost publicat în revista PLOS Biology.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Muzica ne ajută să înțelegem cum funcționează creierul uman

Cum comunică intestinul cu creierul?

Cum apare frica în creier? Cercetătorii au descoperit o nouă cale cerebrală 

„Elixirul tinereții” este de fapt un acid. Cum ne menține creierul tânăr?