Unele boli mintale, printre care depresia, schizofrenia și anorexia, prezintă unele legături cu markeri biologici detectați în testele de sânge standard. Concluziile au fost trase într-un studiu recent care are la bază date genetice, psihologice și psihiatrice a un milion de oameni.
Oamenii consideră adesea sănătatea mintală drept un lucru separat de sănătatea generală a corpului. Dar nu este un lucru întru-totul adevărat, pentru că există dovezi clare că substanțele biochimice implicate în afecțiuni ca diabetul sau tulburări autoimune afectează direct funcțiile creierului.
Multe dintre studii au încercat să se adreseze acestui aspect particular concentrându-se pe biomarkeri care pot fi citiți cu ușurință în sânge. Un biomarker este ceva din organism care reprezintă semnalul pentru un anumit tip de boală sau proces, indică Science Alert.
Aceștia sunt adesea legați de rezultatele afișate în analizele de rutină făcute de un medic de familie, precum colesterolul, zahărul din sânge, enzimele ficatului, vitaminele sau markeri care semnalizează inflamațiile.
Biomarkerii care sunt identificați în testele normale de sânge sunt folositori, de vreme ce aceștia pot fi influențați de dietă și stil de viață sau de anumite tratamente.
Este adesea dificil de studiat rolul acestor biomarkeri din sânge, prin asocierea lor cu tulburările mintale. Multe dintre studiile din acest domeniu nu sunt suficient de cuprinzătoare pentru a extrage concluzii puternice și satisfăcătoare.
Una dintre soluții este aceea de a privi influența genetică atât asupra bolilor mintale, dar și asupra substanțelor măsurate în sânge. Genetica este folositoare în condițiile în care în prezent avem la dispoziție datele a milioane de persoane care s-au oferit voluntare pentru diversele studii de cercetare.
Atât sănătatea mintală, cât și biomarkerii din sânge sunt ceea ce geneticienii numesc „trăsături complexe”. În cadrul acestora, sunt implicate mai multe gene, dar și factori de mediu. Disponibilitatea crescută a datelor genetice a permis investigarea a cât de mari sunt micile schimbări de la nivelul secvenței ADN sau „variante” și cum pot fi acestea asociate cu bolile mintale.
Aceleași variante pot fi asociate cu anumite valori măsurate ale unui biomarker din sânge. De exemplu, varianta unei gene particulare poate spori riscul apariției schizofreniei, dar poate fi conexată și la scăderea nivelului unei anumite vitamine din fluxul sanguin.
Cea mai mare parte a acestor variante sunt asociate individual cu micile schimbări în riscul dezvoltării bolilor mintale, dar cumulate, pot da naștere unor schimbări și mai mari.
Studiile recente au căutat să folosească genetica pentru a investiga relația dintre nouă tulburări mintale și 50 de factori măsurați în testele de sânge, precum colesterolul, vitaminele, enzimele și indicatorii unor inflamații. S-au folosit datele din alte studii importante efectuate de alți cercetători, alături de datele a aproape un milion de voluntari.
Studiul a confirmat existența a ceea ce poartă denumirea de „corelare genetică” dintre biomarkerii din sânge și tulburările mintale, stare care era mult mai des întâlnită decât se credea inițial. Corelarea genetică înseamnă aceea că efectele unei secvențe ADN se schimbă în condițiile unei tulburări mintale, iar nivelul unui anumit biomarker era prezenta similitudini mult mai mari decât se credea inițial.
De exemplu, exista o corelare genetică pozitivă în cadrul studiului între globulele albe și depresie. Acest fapt poate indica că unele procese din organism influențează atât depresia, cât și globulele albe. Dacă se pot identifica anume care sunt aceste procese comune, s-ar putea ajunge la o înțelegere mai bună a elementelor care cauzează depresia, dar și la elaborarea unui tratament mai eficient.
Studiul arată că există o corelație între genetica afecțiunilor mintale și factorii din sânge, dar acest lucru nu spune dacă biomarkerii din sânge sunt implicați în ceea ce cauzează afecțiunile mintale. Pentru a distinge între corelarea și cauzalitate în medicină, standardul de abordare este dat de efectuarea testelor clinice, în care pacienții primesc aleatoriu tratament sau placebo. Cu toate acestea, aceste experimente sunt costisitoare și dificil de realizat.
Cu toate acestea, s-a procedat după cum urmează. Folosindu-se variante ADN asociate cu schimbările din biomarkerii sanguini pentru a acționa ca experiment clinic natural. Aceste proces apelează la faptul că oamenii moștenesc aleator variante ADN de la părinți în același fel în care participanții într-un studiu clinic primesc aleatoriu tratament sau placebo.
Metoda este una complexă, iar rezultatele trebuiesc analizate cu atenție. S-au găsit dovezi ale unor substanțe din sânge care pot fi implicate în apariția unor boli mintale. Proteinele asociate cu sistemul imunitar de exemplu, pot avea de-a face cu depresia, schizofrenia sau anorexia. Este nevoie însă de mai multă muncă pentru a înțelege cum aceste măsurători sunt implicate și să se vadă dacă se poate realiza un tratament.
Oamenii de știință dezvăluie unde ar putea să își aibă originea schizofrenia în creier
O legătură surprinzătoare. Atacul de cord ar putea reduce riscul de a dezvolta Parkinson
A fost identificată o posibilă cauză genetică a anorexiei nervoase
Sisi, împărăteasa iubită de popor dar măcinată de tulburări mintale