Unul dintre „oasele” galaxiei Calea Lactee, cartografiat pentru prima oară de cercetători

Pentru prima oară, oamenii de știință au cartografiat în totalitate unul dintre „oasele” galaxiei Calea Lactee.

Acel așa-zis „os” este un filament lung și dens de gaz rece situat în cea mai densă regiune a unuia dintre brațele galaxiei noastre. Filamentul măsoară în jur de 195 ani-lumină în lungime, iar noua hartă, obținută cu ajutorul Observatorului Stratosferic pentru Astronomie în Infraroșu (SOFIA), ne oferă prima imagine completă a câmpurilor magnetice care se găsesc aici.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

Rezultatele sfidează așteptările. În loc să fie aliniate de-a lungul filamentului, câmpurile magnetice sunt oarecum dezordonate, iar câmpul magnetic mediu nu este nici paralel nici perpendicular cu „osul” galaxiei. Cercetătorii cred că descoperirea ne poate ajuta să înțelegem mai bine structurile galaxiilor spiralate și formarea stelară.

Când au identificat pentru prima dată cercetătorii „oasele” Căii Lactee?

„Înainte de SOFIA, câmpurile magnetice erau dificil de reprezentat la rezoluție înaltă pe toată întregimea oaselor”, a explicat astrofizicianul Ian Stephens de la Universitatea de Stat din Worcester, Massachusetts, SUA.

„Am reușit acum să obținem atât de multe măsurători independente cu direcția câmpului magnetic de-a lungul acestor oase, astfel că putem afla importanța câmpului magnetic din acești nori filamentari masivi”, a adăugat Stephens.

Oamenii de știință au identificat pentru prima dată „oasele” Căii Lactee în 2013. De atunci, cercetătorii au găsit 18 astfel de „oase galactice”. Galaxia noastră are momentan o rată de formare stelară destul de scăzută, în jur de trei mase solar pe an. Cu toate acestea, formarea stelară care are loc tinde să aibă loc în aceste așa-numite „oase”.

La fel cum oasele noastre sunt cea mai densă parte din brațe, așa sunt și „oasele galactice” cele mai dense regiuni din brațele Căii Lactee, potrivit Science Alert.

SOFIA, un Boeing modificat care zboară deasupra stratosferei Pământului

Stephens și echipa sa au folosit SOFIA, un Boeing modificat care zboară deasupra stratosferei Pământului pentru a evita interferențele cu infraroșu, astfel încât să efectueze măsurători cu 10 dintre „oase”. Primul dintre acestea este G47.

„Prin cartografierea orientării câmpurilor, putem estima importanța câmpului magnetic cu privire la gravitație, astfel încât să cuantificăm cât de mult este afectat procesul de formare stelară de câmpurile magnetice”, a explicat Stephens.

Așadar, echipa a folosit SOFIA pentru a obține observații cu lumina infraroșie emisă de praful din G47. Fragmentele de praf non-sferice se aliniază de-a lungul direcției câmpului magnetic, fapt ce poate fi detectat în polarizarea luminii infraroșie emisă de acestea. Cercetătorii pot folosi acea polarizare pentru a cartografia orientarea liniilor câmpului magnetic în cadrul unui volum de spațiu.

Câmpurile magnetice joacă un rol în împiedicarea colapsului „osului”

Studiul a dezvăluit că, uneori, câmpurile magnetice sunt perpendiculare cu centrul „oaselor”. Acele regiuni care au câmpuri magnetice perpendiculare tind să fie regiunile cele mai dense (cu formarea stelară cea mai activă).

În alte regiuni, câmpurile magnetice sunt fie paralele sau aliniate la întâmplare. Asta sugerează că, de fapt, câmpurile magnetice joacă un rol în împiedicarea colapsului „osului” G47, precum și în stabilirea formei acestuia în regiunile cu densitate mai crescută. Totuși, câmpurile magnetic din regiunile cu densitate scăzută sunt complicate și dezordonate, iar rolul jucat este incert.

Cercetările viitoare ar putea ajuta la elucidarea misterului. Noul studiu a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Calea Lactee este mai „bătrână” decât se credea inițial. Care este vârsta galaxiei noastre?

Istoria chimică a Căii Lactee, dezvăluită de un catalog format din zeci de milioane de stele

Astronomii au descoperit una dintre cele mai mari structuri din galaxia Calea Lactee

„Inima” galaxiei Calea Lactee, așa cum nu am mai văzut-o până acum. Ce dezvăluie noi imagini?