Au fost descoperiți noi factori genetici ai aritmiei
Un studiu recent a identificat noi factori genetici ai aritmiei asociați cu sindromul Brugada, asociat cu moartea subită.
Studiul, publicat în Nature Genetics, a identificat 10 noi regiuni genetice asociate cu sindromul Brugada, o tulburare de aritmie cardiacă asociată cu moartea subită la adulții tineri.
Descoperirile extind posibilitățile de evaluare predicțiilor de risc și oferă noi ținte pentru studiul terapeutic, potrivit lui Alfred George Jr., profesor de farmacologie și coautor al studiului, notează Medical Xpress.
Factori genetici ai aritmiei descoperiți ar putea duce la realizarea unui scor de evaluare a riscului
„Înainte de această lucrare, existau doar două regiuni genomice asociate cu riscul de sindrom Brugada care au fost identificate prin studii la nivelul întregului genom. Datele din noul studiu extind acest număr la 12 regiuni și un total de 21 de factori genetici ai aritmiei pentru a explica mai bine riscul de sindrom Brugada”, a spus George.
„Rezultatele oferă, de asemenea, baza pentru un scor de risc poligenic care poate fi utilizat pentru a evalua riscul la indivizi”, a adăugat profesorul.
Sindromul Brugada (BrS) este o tulburare genetică caracterizată prin bătăi neregulate ale inimii care pun viața în pericol. Aproximativ 20% din cazuri posedă variante genetice rare într-o genă care codifică un canal cardiac de sodiu care mediază bătăile inimii, dar alte gene de susceptibilitate dovedite au fost în mare parte necunoscute.
Pentru a identifica noile gene susceptibile, oamenii de știință au construit o bază de date de aproape 3.000 de indivizi neînrudiți, care aveau BrS, din 12 țări; apoi au efectuat o analiză de asociere la nivelul genomului și au comparat rezultatele cu 10.000 de indivizi fără BrS.
Cercetătorii au descoperit 10 noi regiuni genetice constând în 21 de markeri genetici diferiți asociați cu BrS.
Multe dintre aceste regiuni sunt situate pe cromozomul 3, conținând gene despre care se știe că codifică două canale de sodiu, SCN5A și SCN10A. În plus, alte regiuni genetice au inclus mai multe gene care codifică factori de transcripție de dezvoltare cardiacă, ceea ce sugerează că modularea acestor canale de sodiu prin transcripție este un mecanism important în BrS.
Eliminând o genă
Oamenii de știință de la Northwestern au folosit apoi tehnologia de editare genetică CRSIPR-Cas9 pentru a elimina o genă importantă a microtubulilor cardiaci, MAPRE2, din celulele umane, constatând că gena este esențială pentru stabilizarea rețelelor de microtubuli din cardiomiocite, celulele care se contractă pentru a controla bătăile inimii. În absența MAPRE2, canalele de sodiu din cardiomiocite sunt mai puțin active.
Multitudinea de asociații genetice relevate de acest studiu indică faptul că BrS are o origine complexă, potrivit lui George.
„Lucrarea susține în continuare ideea că BrS nu este o simplă boală monogenă, ci mai degrabă o susceptibilitate complexă din punct de vedere genetic pentru aritmia cardiacă”, a spus George.
În plus, dimensiunea acestei analize înseamnă că un scor de risc poligenic pentru BrS ar putea fi util în cuantificarea riscului de moarte subită cardiacă în alte condiții de aritmie, potrivit autorilor.
Vă recomandăm să citiți și:
Poluarea aerului, asociată cu un risc mai mare de a dezvolta boli autoimune
O aplicație pentru smartphone poate calcula riscul genetic de atac de cord
Legătura dintre stres, metabolism și obezitate. Ce au descoperit, în premieră, cercetătorii?