Decarbonizarea construcțiilor este o nouă paradigmă a industriei prin care se urmărește eliminarea emisiilor rezultate din metodele tradiționale de construcție.
Proiectul Automating Concrete Construction (ACORN), care își propune să schimbe modul în care betonul este utilizat în clădiri pentru a duce la decarbonizarea construcțiilor, a apărut în RIBA Journal, publicat de Royal Institute of British Architects.
ACORN, care este o colaborare între universitățile din Bath, Cambridge și Dundee și care include, de asemenea, un număr tot mai mare de parteneri din industrie, ajută la decarbonizarea construcțiilor regândind modul în care betonul este utilizat în clădiri.
Proiectul conduce la o nouă cultură industrială pentru a îmbunătăți sustenabilitatea și productivitatea pe toată durata vieții și își propune să respecte obiectivele Construction 2025 prin eliminarea deșeurilor și reducerea emisiilor de carbon asociate cu utilizarea tradițională a betonului în construcții, scrie Tech Xplore.
„Am efectuat niște cercetări cu adevărat interesante, care au culminat cu fabricarea și construirea unei clădiri demonstrative din laboratorul NRFIS (National Research Facility for Infrastructure Sensing) din Cambridge, pentru care cercetătorul nostru finanțat de Centre for Smart Infrastructure and Construction (CSIC) a calculat economii de 60% în carbonul încorporat în comparație cu un echivalent tradițional cu plăci plate”, a declarat dr. Paul Shepherd, cercetător principal ACORN la University of Bath.
„Împreună cu cei 27 de susținători ai noștri din industrie, echipa așteaptă acum cu nerăbdare rezultatele cererii noastre de finanțare ulterioară, astfel încât să putem conduce aceste inovații către adoptarea la scară largă”, a mai spus Shepherd.
Stilul boltit, fabricat de roboți, folosește cu 75% mai puțin beton decât o podea tradițională din plăci și apare în RIBA Journal într-un articol care descrie ingineria din spatele proiectului și posibilitatea ca abordarea ACORN „ar putea fi secretul pentru construirea clădirilor neutre din punct de vedere al carbonului”.
„Succesul proiectului ACORN evidențiază importanța reconsiderării modului în care folosim betonul; prin dezvoltarea de noi tehnici de automatizare a fabricării, care ajută procesul de proiectare, demonstrăm cât de ușor am putea reduce emisiile de carbon prin micșorarea consumului de ciment”, a spus dr. John Orr, cercetător CSIC și lector universitar în structuri de beton, care conduce proiectul ACORN la University of Cambridge.
„Colaborările noastre între calculare, inginerie structurală, optimizare și robotică au fost vitale pentru acest progres”, a adăugat Orr.
În regândirea modului în care betonul este utilizat în clădiri, ACORN combină procesele de producție în afara amplasamentului, robotica accesibilă și un mediu extrem de automatizat, cu calitate controlată pentru a ajuta la proiectarea betonului dintr-o construcție; astfel betonul este folosit doar acolo unde este necesar.
Abordarea tradițională a plăcilor de beton în formă de prismă nu s-a schimbat din epoca romană și, deși această metodă oferă rezultate foarte repetabile, ea creează deșeuri și nu este eficientă din punct de vedere al carbonului.
Sunt necesare noi abordări ale utilizării și fabricării betonului, iar valoarea lor trebuie evidențiată pentru a încuraja schimbarea culturii din industria construcțiilor și adoptarea la scară largă.
„Atingerea obiectivelor net-zero ratificate recent la conferința COP26 va necesita o schimbare semnificativă din partea industriei construcțiilor, care este responsabilă pentru aproximativ jumătate din emisiile totale ale Regatului Unit”, a spus dr. Shepherd.
„Deoarece betonul este cel mai consumat material din lume după apă, iar producția acestuia contribuie mai mult de 7% din emisiile globale de CO2, cel mai simplu mod prin care construcțiile își încep călătoria către zero net este utilizând mai puțin beton. Aceasta a fost forța motrice din spatele acestui proiect, care sperăm că ar putea face o diferență majoră în impactul construcțiilor”, a mai spus el.
Vă recomandăm să citiți și:
Comutatoarele minuscule ar putea aduce rezoluții record pentru sistemele LiDAR
„Soarele artificial” al Chinei a doborât un nou record mondial pentru fuziunea plasmei
Noile spirale duble stochează informații magnetice în trei dimensiuni